Judeţul Gorj, cu relieful său variat, având o bogată reţea hidrografică şi cu o climă blândă, a oferit din vechime condiţii excelente de viaţă omului, favorizând locuirea sa neîntreruptă din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Vechii locuitori au lăsat suficiente dovezi ca să ajungă până în zilele noastre, doar unele păstrate de arhivele gorjene.
După formarea statului feudal Ţara Românească, izvoarele scrise privind judeţul Gorj devin din ce în ce mai numeroase şi mai variate ca informaţii. Datorită manifestării grijii faţă de documentele scrise, a apărut şi s-a păstrat arhiva deosebit de valoroasă a mănăstirii Tismana şi mai târziu a mănăstirii Polovragi, conţinând izvoare inestimabile pentru istoria locală şi naţională.
În timp s-au mai adăugat şi arhivele constituite de moşnenii şi pandurii gorjeni, cele ale familiilor de boieri, care treptat au intrat în patrimoniul cultural al instituţiilor de stat. Însă, anumite documente se mai păstrează la locuitorii judeţului, care se străduiesc să le ofere cele mai bune condiţii de păstrare şi conservare.
Dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea vieţii instituţionale, dar şi sporirea numărului şi categoriilor de documente care s-au creat de-a lungul vremii în judeţul Gorj, au cerut crearea unei instituţii şi legislaţii care să reglementeze munca în spaţiul arhivelor.
La data de 1 mai 1831, conform prevederilor Regulamentului Organic, au fost create Arhivele Statului din Bucureşti, fiind una din cele mai vechi instituţii de cultură din ţara noastră, ca instituţie specializată în păstrarea de documente. Cu trecerea timpului această instituţie a elaborat şi perfecţionat o bogată legislaţie care urmărea reglementarea activităţii creatorilor de arhivă.
Un efect al prevederilor H.C.M. 472/1951 şi ale deciziei M.A.I. nr. 278 din 5 iunie 1951, a fost crearea în cadrul judeţului Gorj a unei secţii a Arhivelor Statului, purtând numele de Secţia Regională Gorj a Arhivelor Statului. Această instituţie îşi începe activitatea la 1 august 1951, iar după modificările organizării administrativ-teritoriale a ţării din 1952, regiunea Gorj a fost desfiinţată, arhivele gorjene devin astfel filială a Serviciului Regional al Arhivelor Statului Craiova.
Reorganizarea administrativ-teritorială din anul 1968, care reînfiinţa judeţul Gorj, a determinat apariţia la 1 aprilie 1969 a Filialei Arhivelor Statului Gorj, având ca sferă de interes activităţile judeţului al cărui nume îl poartă.
În prezent arhiva gorjeană poartă, din noiembrie 2009, numele de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Gorj, fiind formată din fonduri şi colecţii. În deceniile de activitate, aplicând prevederile legislaţiei ce reglementează munca pe linie de arhivă, colectivul de arhivişti a adunat în depozite o bogată bază documentară. Astfel, S.J.A.N. Gorj conţine în prezent fonduri administrative, judecătoreşti, economice (industrie, agricultură, comerţ, finanţe), ale instituţiilor de învăţământ, de muncă, sănătate şi ocrotiri sociale, ecleziastice. Printre colecţiile deţinute se numără cea a Registrelor de stare civilă, Documente foi volante, Planuri şi hărţi, Alexandru Ştefulescu şi Fonduri personale.
Cristina Mădălina Pigui,
Studentă Facultatea de Arhivistică
