Biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează un ,,Raport asupra activităţii chirurgicale la Spitalul Z.I. 252 ,,Crucea Roşie” Tg. Jiu 1 mai 1944-1 mai 1945” redactat de medicul primar Gh. Băjeu, din care aflăm informaţii valoroase despre activitatea medicală din timpul celui de-al doilea război mondial şi eforturile Crucii Roşii, prin preşedinta ei, Arethia Tătărescu, de a veni în ajutorul răniţilor.
Continuăm în acest număr să redăm câteva fragmente din raportul medicului primar de la Târgu-Jiu păstrat în arhivele județene:
”Spitalele fiind apropiate ne-a fost uşor şi de mare folos, fiindcă tot aici am făcut o serie de 351 radioscopii şi 75 radiografii utile diagnosticului. Laboratorul spitalului civil ne-a făcut toate analizele necesare, pentru care îi aducem cele mai vii mulţumiri. La spitalul Crucii Roşii am operat un număr de 209 răniţi. Număr relativ mic, dar trebuie să ne gândim că spitalul nostru a fost spital de ,,staţie terminus” şi aproape majoritatea au venit operaţi, – restul fiind numai complicaţii evolutive, sau maladii survenite în timp. Din totalul de 1174 răniţi, socotim interesant să dăm statistica sumară, pe regiuni mai importante: răniţi la cap – 69, membre superioare – 278, membre inferioare – 329, plăgi multiple – 397, torace – 22, abdomen – 89, amputaţii în general – 46; din care se vede frecvenţa plăgilor multiple după care urmează membrele inferioare, apoi membrele superioare, ceea ce dovedeşte importanţa noilor arme brizante întrebuinţate în acest război. Pentru o mai bună evidenţiere a faptului, am notat agentul vulnerant, care a fost: schije – 630, glonţ – 369, mine – 10, bombe avion – 17.
La totalul acesta, se mai adaugă un număr de 15 degerături de diverse grade, restul fiind accidentaţi. Din condica de operaţii, cu total de 209, s-au executat: schije extrase – 34, gloanţe – 4, aparate gipsate – 35, luxaţii – 3, amputaţii – 11, dezarticulaţii – 6, pleurezii purulente op. – 7, artrite acute op. 10, infiltraţii simpatice – 8, transfuzii – 12, operaţii mari – 10, operaţii mici diverse – 58, ruşi (diverse) – 11. Nu am pus la socoteală micile intervenţii, care nu au cerut anestezie şi care au fost totuşi numeroase, iar afecţiunile grave sau aseptice operate la spitalul Tg. Jiu, au format obiectul altei statistici.(…)
Fireşte că într-un raport de activitate, nu poate fi trecută în revistă toată chirurgia de război, dar ne-am mulţumit numai cu principiile generale. Progresele realizate au fost multiple şi e de ajuns să menţionăm apariţia sulfamidelor, a penicilinei şi o metodă, de care nu s-a prea uzat în timpul primului război mondial şi anume transfuzia sângelui. S-a dat mai mult atenţie tratamentului plăgilor, profilaxiei cangrenei gazoase şi azi nu se mai poate face reproşul făcut în primul război mondial, că nu s-a operat sau nu s-a amputat suficient. Rezultatele obţinute de mine la spitalul Z.I. 252 Crucea Roşie Tg. Jiu, sunt dintre cele mai bune. Din totalul de 1552 răniţi şi bolnavi, trataţi în cursul unui an întreg am avut ca mortalitate numai 13 cazuri, ceea ce reprezintă un procent de 1,2 %, – cifră extrem de minimă faţă de alte spitale.
Din foile de observaţii se evidenţiază, în primul rând, gangrena gazoasă, apoi septicemia, caşexia, plăgi craniene cu hernii cerebrale şi alte afecţiuni grave de ordin medical, ca pneumonia, meningita, tuberculoza, pleuroperitonita etc. Restul au fost vindecaţi, amputaţii clasaţi şi la fel cei cu leziuni ce intră în tabelul de clasare. Notăm, în treacăt, o activitate de ordin publicistic medical a dr. Gh. Băjeu, care a tradus – pentru uzul confraţilor – două monografii interesante asupra chirurgiei de război, şi a publicat în multe reviste din ţară, articole asupra chirurgiei de război, în hemotoracele supurat, asupra drenajului percostal, plăgilor cordului prin arme de foc, kausalgiei, plăgilor articulare, infiltraţiei simpaticului în plăgile atone etc.
Nu putem încheia acest raport fără a aduce viile noastre mulţumiri şi toată gratitudinea d-nei prezidente Arethia Tătărescu, pentru tot sprijinul dat răniţilor şi medicilor în general. Mai e nevoie să amintim că din fonduri strânse din vreme, s-a instalat baie model pentru 30-40 persoane, cu duşuri, căzi, cu instalaţie completă, care a fost de mult folos în combaterea epidemiilor sporadic ivite şi rapid jugulate. Domnia sa a fost eficienţa în persoană şi cu zelul de totdeauna ne-a înlăturat orice piedici şi a făcut totul, pentru ca spitalul acesta – creaţie a Crucii Roşii Tg. Jiu – să funcţioneze în condiţiile cele mai bune. Socotim că, în măsura posibilităţilor, ne-am făcut la rândul nostru, pe deplin datoria.”
Cristian Grecoiu
