În ultimii ani autoritățile gorjene fac eforturi considerabile pentru promovarea acestor meleaguri din punct de vedere turistic și cultural. Deși este prezentă la fiecare pas, istoria acestor locuri joacă doar un loc secundar în aceste manifestări, o mare pierdere din toate punctele de vedere. De la Alexandru Ștefulescu cu un secol în urmă, gorjenii nu au mai primit în dar un tratat despre trecutul acestor meleaguri deși au existat încercări notabile în acest sens.
Gorjenii au luptat sub arme în toate marile evenimente ale istoriei naționale din ultimele două secole. Dacă săptămâna trecută invocam uriașa personalitate a lui Tudor Vladimirescu și importanța faptelor sale, ne îndreptăm atenția acum spre unitatea de elită a Armatei Române care și-a avut sediul în Gorj, mai cunoscută sub denumirea de Regimentul 18 Gorj. În anii din urmă, cercetătorul Vasile Novac ne-a dăruit o monografie monumentală a acestei unități militare, structură militară care a folosit mai multe denumiri: Regimentul 18 Dorobanți (1880), Regimentul Gorj nr. 18 (1891), Regimentul 18 Dorobanți ”Tudor Vladimirescu” (1930), Grupul 18 Vânători de Munte (1944), Regimentul 18 Infanterie (1944).
Sub drapel
Gorjenii au avut o contribuție esențială la apărarea patriei greu încercată în ultimele două secole. Pe lângă Tudor Vladimirescu, în paginile VERTICALULUI ați mai putut citi informații de-a lungul timpului despre Gheorghe Magheru și Christian Tell, ca să nu amintim decât doi din ofițerii de carieră care au marcat istoria națională la jumătatea secolului al XIX-lea. Grație contribuției generalului Constantin Ispas, un memorialist de excepție al Gorjului, am aflat că județul nostru a dat țării 61 de generali și ofițeri gorjeni care au fost decorați cu Ordinul ”Mihai Viteazul”.
Despre soldații și ofițerii Regimentului 18 Gorj putem spune că îi regăsim în toate marile războaie ale românilor: Războiul de Independență (1877-1878), în Campania din Bulgaria (1913), în Războiul de Întregire a Neamului Românesc (1916-1919), în ultimul război mondial, pe fronul anti-sovietic (1941-1944) și anti-hitlerist (1944-1945). Mii de gorjeni s-au jertfit pentru patrie iar Gorjul este un județ care are foarte mulți eroi care se cer redescoperiți și onorați așa cum se cuvine. Suntem în județul unde fiecare așezare și-a adus contribuția de sânge pentru păstrarea acestor pâmânturi sub steag românesc. Orice istorie a acestor meleaguri nu se poate scrie fără să menționăm faptele de arme ale conjudețenilor noștri.
Eroii Gorjului s-au distins în lupte, au fost decorați de mai multe ori de conducătorii statului din vremea respectivă. Pentru comportarea eroică în luptele de la Mărăști și Mărășești din vara anului 1917, regele Ferdinand a decorat Drapelul Regimentului Gorj nr. 18 cu cea mai înaltă distincție militară românească-Ordinul ”Mihai Viteazul” clasa a III-a, moment în care suveranul României a amintit și faptele de arme din vara și toamna anului 1917, din defileul Jiului și de la Podul Jiului.
Eroii Gorjului
Chiar dacă ne-am obișnuit să vorbim în cărțile de istorie doar de eroii care au intrat în rândul personalităților naționale, gorjenii au avut mii de soldați morți pe diverse fronturi. Era și normal de vreme ce gorjenii s-au aflat în prima linie la Grivița și la Plevna, au ajuns până la Sofia în 1913 și s-au acoperit de glorie în anii 1916-1917, evenimente de la care am anticipat deja centenarul din acest an. Potrivit documentelor consultate de cercetătorul Vasile Novac în arhiva Marelui Stat Major, gorjenii se vor distinge în luptele de la Odessa din octombrie 1941, de pe Bug în noiembrie-decembrie 1941 și în Crimeea, în prima parte a anului 1942. Gorjenii vor lupta cu eroism la Sevastopol și Stalingrad. Până și aliații germani din vremea respectivă au remarcat, prin vocea generalului Meinstheim, comandantul Trupelor din Crimeea, eroismul gorjenilor care prin cucerirea orașului Balaklava-Crimeea, ”Regimentul 18 Dorobanți înscrie o nouă pagină de glorie, atât în Cartea de Aur a Regimentului, cât și pentru Divizia 18-a și Armata Română”.
În concluzie, gorjenii care au luptat ca soldați, subofițeri și ofițeri în patru războaie și-au adus o contribuție importantă la realizarea marilor obiective naționale: Independența, Unificarea Națională, eliberarea unor provincii românești și, bineînțeles, apărarea acestui teritoriu pe care îl avem din strămoși.
