Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Familia Magheru în Istoria Gorjului (I)

Familia Magheru în Istoria Gorjului (I)

Submitted by on 3 March 2010articol citit de 4,175 ori | 2 Comments

Începând cu acest număr, săptămânalul „Vertical” vă oferă în exclusivitate un nou serial dedicat familiei Magheru şi locului ocupat de aceasta în istoria Gorjului. În mai multe episoade veţi putea afla lucruri mai puţin cunoscute despre trecutul acestei familii şi despre averea materială din judeţul Gorj. Printre aceste informaţii vă oferim şi date inedite din arhivele gorjene sau regionale dar şi din presa vremii sau cea contemporană. Sperăm ca cititorii noştri să aprecieze cum se cuvine acest demers şi chiar să ne trimită impresii sau informaţii care să ne fie de ajutor.

Casa lui Gheorghe Magheru din Targu Jiu, fotografiată la începutul secolului trecut

Casa lui Gheorghe Magheru din Targu Jiu, fotografiată la începutul secolului trecut

Printre cei mai cunoscuţi istorici care au semnat articole, studii sau cărţi despre Magheri reţinem pe George Potra, Romulus Vulpescu, Eugen Preda, Aurică Simion, Apostol Stan, Gheorghe P. Ţiclete, Ioan Alexandru Suciu, Constantin Vlăduţ, Paul Cernovodeanu şi Marian Ştefan. Cum era şi firesc, şi gorjenii au avut o contribuţie importantă începând cu Alexandru Ştefulescu, Gheorghe şi Dorina Nichifor, Filimon Văduva, Dan Neguleasa, Vasile Marinoiu, Gheorghe Gârdu, Octavian Ungureanu, Constantin Ispas şi Alexandru Doru Şerban. Adăugăm aici şi lucrarea semnată împreună cu regretatul profesor  Dumitru Bunoiu şi intitulată “Zestrea Magherilor”(2007), mare parte din aceasta apârând în avanpremieră tot în paginile “Verticalului”.

În memoria documentelor
De la început trebuie să subliniem faptul că majoritatea documentelor despre familia Magheru sunt cunoscute şi se află în custodia unor instituţii prestigioase: Direcţia Generală a Arhivelor Naţionale şi filialele sale, Biblioteca Academiei, Muzeul “Nicolae Bălcescu”şi Muzeul Judeţean Gorj.  Aici se adaugă documentele rămase în posesia familiei, foarte puţine de altfel, pe care inclusiv noi le-am folosit în “Zestrea Magherilor”. Deşi cunoscute, foarte multe dintre documentele despre Magheri nu au fost valorificate nici până în present, explicabil am spune noi pentru că e vorba de zeci de mii de asemenea piese.
Documente despre Magheri găsim şi în arhivele gorjene. Profesorul Dan Neguleasa spunea într-un studiu că această arhivă a familiei Magheru ne furnizează informaţii privind constituirea, administrarea şi transmiterea averii mobile şi imobile a familiei de-a lungul timpului. Cum era şi firesc, cele mai multe documente de la Gorj se referă la Gheorghe Magheru, figura cea mai reprezentativă a familiei. Incursiunea noastră arhivistică va pune în valoare o serie dintre aceste documente.
Generalul Gheorghe Magheru a avut o avere importantă deşi a trecut şi prin momente de restrişte, mai ales în perioada în care se afla departe de ţară în exilul de după Revoluţia paşoptistă. Şi-a ridicat averea ca orice proprietar de pământ din vremea aceea: exploatarea directă a moşiilor proprii; luarea şi darea în arendă a unor moşii; împrumuturile cu dobândă; negoţul cu cereale şi vite ş.a. Pe averea lăsată moştenire se vor bate urmaşii săi, asupra unora dintre procesele de la Tribunalul Gorj o să ne aplecăm în numerele următoare.

Inventarul averii lui Gheorghe Magheru
În arhivele gorjene se găseşte un inventar al averii mobile şi imobile lăsată de generalul Gheorghe Magheru. Documentul datând din 1894 prezintă totuşi doar o parte din averea familiei Magheru pe care ne propunem să o identificăm în cele ce urmează.
Documentul din 1894 cuprindea următoarele bunuri:
“1. Proprietatea Cojani pe care se află conacul proprietăţii cu 2 caturi compus din 6 hodăi în curte încă o casă cu 3 camere un grajd şi un şopron toate de lemn şi acoperite cu frăştilă, având şi curtea de pârnaci. O pivniţă de zid în pământ acoperită cu frăştilă, una casă pentru cârciumă cu 3 hodăi, grajd, şiopru, toate de lemn acoperite cu frăştilă cu curtea de pârnaci, alte 5 case în diferite locuri în proprietate, fiecare în câte 2 camere toate de lemn şi acoperite cu frăştilă. Idem 2 grajduri şi 2 şopruri dintre care unul ruinat.
2. Una moară cu 4 alergători pea pa Gilort.
3. 12 stânjeni moşie în hotarul comunei Ştefăneşti lung despre apus din ţarină de la mahala şi spre răsărit până în măgură.
4. 12 stânjeni moşie în hotarul comunei Pojogeni cumpărată de la răposatu I. Dimitriu peste hotar pe care se află casă de lemn ruinată cu 2 hodăi sus, 4 jos cu pivniţă.
5. Partea de moşie din hotarul comunei Copăcioasa cumpărată de la Savu Dumitriu pe care se află şi vie.
6. 25 şi jumătate stânjeni  moşie peste hotar în hotarul Scăueri, comuna Bârzeiu de Pădure, moşia Lihuleşti.
7. 5 stânjeni moşie peste hotar în comuna Pojaru de Sus.
8. Un codru pământ în hotarul comunei Negoeşti pe care se află pădure, pomet de pruni şi o vie.
9. 5 rânduri vie în dealul comunei Negoeşti.
10. 10 pogoane vie în dealul comunei Bobu.
11.6 stânjeni moşie în hotarul Câlnicu, comuna Bârzeiu de Gilort, cumpărată de la Constantin Deciu”. Deşi enumerarea a continuat, documentul este rupt.
Pe lângă inventarul averii imobile, găsim cu aceeaşi ocazie şi un inventar al averii mobile:“-3 buţi legate în cercuri de lemn până la 10 vedre una; 3 putini mici cu cercuri de lemn; 3 cară vechi legate cu cercuri de fier; 5 putini legate cu fier ca de 400 vedre una; 2 maşini de vânturat vechi; ca 10 000 oca grâu; 7 clăi fân; 2 pluguri de fier vechi; 4 şei nemţeşti bărbăteşti; 4 puşti ruinate; 3 perechi hamuri vechi; 5 hârdăe; 10 oca lână nespălată; 3 cazane de aramă cu toate accesoriile; 3 căldări de aramă; până la 850 vedre vin; 8 epe mari nemţeşti din care una cu mânz; 8 cârlani şi cârlane de la 1-2 ani; 4 cai de trăsură nemţeşti bâtrâni; 2 cai de trăsură româneşti; 150 capete râmători prăsilă mici şi mari; 78 volume cărţi; 4 bivoliţe mari; 2 bivoli mari; 5 mălaci de câte un an; 4 boi; o vacă cu viţel” ş.a.

Averea din Târgu-Jiu a generalului Gheorghe Magheru
Gheorghe Magheru şi-a cumpărat proprietăţi în Târgu-Jiu începând cu 13 februarie 1833. La data respectivă, memoria documentelor reţine că vistierul Gheorghe Magheru cumpăra cu 5500 taleri, casele pitarului Alecu Broşteanu. O descriere a caselor Magheru din Târgu-Jiu o avem abia la 1910 şi o datorăm istoricului Virgil Drăghiceanu, tot de la el se păstrează şi o fotografie.
Averea din Târgu-Jiu a generalului Gheorghe Magheru o avem inventariată în acelaşi document din 1894:
“1. Una silişte aflată în Urbea Jiu, să învecinează latura despre apus şi miazăzi cu str. Magheru şi Fraternităţii, despre miazănoapte cu C. Dănăricu şi despre răsărit cu doamna Elena Economu pe care se află următoarele clădiri:
Una pereche case mari cu 5 camere sus şi jos 2 camere şi pivniţă.
Una pereche case mici cu 4 camere pe partea despre domnul Dănăricu în rând cu cuhnie, şopru şi grajd.
Una pereche case de lemn în colţu silişti despre apus vis a vis de domnul Seftoiu cu 2 camere, o cămară şi o chimenie.
2. Una livadie în lunca Târgului în învecinare latura dinspre răsărit cu domnul Constantin Modrescu despre miazăzi cu domnul Matei Chiriac, despre apus cu domnul Gr. Pâhă şi despre miazănoapte cu o vâneaţă.
3. un pat de frasin cu îmbrăcămintea completă de lână cafenie.
4. un pat e fier.
5. – 6 scaune şi două fotolii de frasin
-2 candelabre de bronz
– 24 perechi giurgiuvele
-2 munţi Puru şi Petrimanu în Plaiul Novaci
-una medalie “apărătorii independenţei” cu brevetul său “ş.a.  (Va urma)

2 Comments »

  • Raluca Olaru says:

    Cred ca Magherii raman cei mai importanti in istoria acestei zone. Am gasit urme ale lor atat la Vladimir cat si la Polovragi si Crasna. Despre contributia lor la ctitorirea de lacasuri de cult as vrea sa gasesc informatii in ziarul dv. Si o sugestie, incercati sa investigati traditia populara care mai pastreaza inca urmele ale Magherilor, asa cum se intampla ca Schileru sau Tell.

  • Radu says:

    Parerea mea este ca Gheorghe Magheru reprezinta in istorie mai mult decat Tudor Vladimirescu, frelicitari pt. demers!