Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Familia Culcer în istoria Gorjului (II)

Familia Culcer în istoria Gorjului (II)

Submitted by on 20 January 2010articol citit de 3,412 ori | One Comment

În istoria acestor meleaguri, familia Culcer a jucat un rol important. Veniţi din Ardeal ca şi Magherii, Culcerii au marcat istoria Gorjului ca: doctori-Dimitrie, Dumitru-Tache, Dimitrie-Max şi Ana; ofiţeri-Vladimir-căpitan, Ion-general şi Costică-căpitan; prefecţi: Eugen-subprefect şi Grigore-prefect. De remarcat că şi doctorii din familie au deţinut funcţia de prefect sau directori ai unor instituţii din judeţ sau din ţară. Deşi nu au beneficiat de notorietatea Magherilor, Culcerii au lăsat în urmă o istorie care se cuvine să fie cercetată cu atenţie.

Începând cu jumatatea sec XIX, reprezentanţii familiei Culcer au jucat un rol important in istoria, cultura si viata administrativa gorjeana

Începând cu jumatatea sec XIX, reprezentanţii familiei Culcer au jucat un rol important in istoria, cultura si viata administrativa gorjeana

În numărul trecut aţi putut citi amănunte despre primul dintre reprezentanţii familiei Culcer în Gorj, medicul Dimitrie Culcer. Acesta a ocupat mai multe funcţii în medicină la nivelul Gorjului şi chiar ca medic şef al Capitalei în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Eroul rândurilor din acest număr va fi Dumitru Tache Culcer, cel de-al doilea născut al dr. Dimitrie Culcer. Acesta a rămas orfan la 17 ani şi a fost adoptat de Elena Economu, mătuşa sa care nu avusese copii. De la aceasta va moşteni o casă la Târgu-Jiu şi posesiunea de la Dobriţa.

O tinereţe plină de privaţiuni
S-a născut la 18 mai 1850 la Târgu-Jiu, ca cel de-al doilea fiu al doctorului Dimitrie Culcer şi al Anicãi Otetelişanu. Pãrinţii i-au pus numele Dumitru, la fel ca al tatãlui sãu, dar în casã i se spunea însã Tache. A fost elev al Pensionului Şeicaru şi apoi al liceului unde va suporta crunte privaţiuni mai întâi prin revenirea tatăşui în Gorj iar apoi prin moartea acestuia. Va reuşi totuşi să îşi ia bacalaureatul iar apoi lucrurile s-au mai rezolvat prin ajutorul familiei adoptive şi al Consiliului Judeţean Gorj.
În amintirea aceluia ce fusese doctorul Dimitrie Culcer, Comitetul Permanent al Judeţului Gorj a încheiat cu vãduva acestuia o convenţie , care cuprindea în principiu urmãtoarele puncte, după cum ne povesteşte Gabriel Culcer: a. Tânãrul Culcer va primi o pensiune anualã ca sã studieze medicina la Paris. b. Mama bãiatului va prezenta Comitetului, la sfârşitul fiecãrui an şcolar, dovezile progreselor fãcute de fiul ei la studii şi moralitate. c. Tânãrul Culcer se angajeazã sã serveascã la Stat un timp îndoit aceluia pe care-l va petrece în strãinãtate.
Tache a plecat la Paris în toamna anului 1869.Teza sa de doctorat asupra injecţiilor intravenoase cu lapte  şi-a susţinut-o în 1879 când revine în ţarã şi ocupã un post de medic la Târgu-Jiu. Avea aproape treizeci de ani şi era un bãrbat voinic, spãtos, bine legat, cu o frunte înaltã şi doi ochi luminoşi şi sinceri; toatã figura lui prietenoasã şi hotãrâtã respira onestitatea. Purta plete tunse scurt şi mustaţã mare, avea un ten roz şi delicat şi nişte mâini albe şi fine; era cult, manierat, inteligent, vesel şi simpatic, cu o conversaţie plãcutã…:
La 16 ianuarie 1882 s-a căsătorit cu fiica cea mică a marelui boier craiovean Barbu Bălcescu iar în ziua de Sf. Dumitru, a aceluiaşi an, şi-a fãcut apariţia şi un bãieţel cu tenul roz şi ochii albaştri, cãruia i-au pus numele Max şi el un viitor medic.  Tache se va muta cu soţia la Craiova, ca medic provizoriu la C.F.R., pregãtindu-se pentru un concurs la un post de stat. Acesta nu a mai venit iar el s-a întors la Târgu-Jiu ca medic de spital cu 550 de lei pe lună. Pânã la sfârşitul carierei, Dumitru D. Culcer a lucrat la Târgu-Jiu, mai întâi ca medic de spital şi apoi de judeţ. A avut patru copiii, pe lângă Dimitrie-Max mai venind pe lume Elena, Marioara şi Margareta (Vera).

În viaţa politică
Prieten în tinereţe cu Ionel I.C. Brătianu, Dumitru Culcer va intra până la urmă în Partidul Naţional Liberal. Ca o recunoaştere, în perioada 23 septembrie 1902-22 decembrie 1904 şi 12 martie 1907-30 decembrie 1910 a fost prefect al judeţului Gorj. Fiind prefectul judeţului şi cu capacitatea şi spiritul sãu gospodãresc a ajuns în scurt timp şi şeful organizaţiei liberale din Gorj, pe care a reorganizat-o, a disciplinat-o şi a educat-o într-un spirit sãnãtos, iar activitatea ei a cãlãuzit-o exclusiv pe fãgaşul realizãrilor concrete, dând el însuşi numeroase exemple:
Şaizeci de şcoli primare au fost construite sub el în satele Gorjului…  Programul său politic a fost prezentat cu ocazia inaugurãrii Şcolii Primare din Bãlãneşti:
„…Când am venit la cârma frumosului nostru judeţ şi i-am cunoscut de aproape starea înapoiatã, sãrãcia şi nevoile grele ale populaţiei rurale, care zace de atâta amar de vreme în întuneric şi mizerie, am fost adânc mişcat sufleteşte de aceastã nenorocitã stare de lucruri, şi mâhnirea mea a fost cu mult mai mare în urmã, când cercetând judeţul, am fãcut trista constatare cã şcolile comunelor noastre, de unde trebuia sã vinã îndreptarea, erau în cea mai desãvârşitã stare de mizerie: murdare, fãrã aer, fãrã luminã, insuficiente şi absolut nepotrivite destinaţiunii lor şi – ceea ce era mai trist – Judeţul era prea sãrac pentru a putea veni în ajutorul cãminelor.
În multe sate, Domnilor, aproape douã treimi din populaţia noastrã ruralã rãmânea fãrã cunoştinţã de carte din cauza insuficienţei localurilor, iar cei admişi sã frecventeze şcoala riscau adeseori sãnãtatea, şi de multe ori chiar viaţa. Din acest moment am considerat ca o datorie de cãpetenie pentru mine gãsirea mijloacelor necesare pentru a putea construi în grabã localuri de şcoalã sãnãtoase şi încãpãtoare, în care copiii sãtenilor sã poatã primi o culturã şi o creştere cât mai îngrijitã şi mai potrivitã cu nevoile lor şi cu însemnãtatea lor în stat, asigurând astfel prosperitatea lor şi a Ţãrii…”

Om al celor mulţi
Dar nu numai şcoli a construit doctorul Culcer în Gorj, ci şi numeroase poduri şi linii telefonice, a restaurat un numãr de biserici, valoroase monumente istorice cãzute în ruinã dar a înfiinţat multiple biblioteci populare (primele biblioteci sãteşti din Gorj)  ş.a.
Poate şi datorită acestuia evenimentele din 1907 nu au degenerat în Gorj aşa cum s-a întâmplat în alte judeţe. Viaţa parlamentarã, în schimb, nu-l va atrage, deşi a fost de mai multe ori senator. Se poate observa că în momentul când PNL era la guvernare doctorul Culcer era prefect iar în opoziţie candida şi era ales senator. La Dobriţa sau la Târgu-Jiu nu şi-a uitat niciodată meseria de medic şi a făcut-o totdeauna fără bani pentru cei mulţi.
În timpul Războiului de Întregire Naţională, doctorul Dumitru D. Culcer, pensionarul de 66 de ani, îmbracã de bunãvoie uniforma de medic maior şi ia conducerea spitalului de rãniţi din Vãdeni. Printre colaboratorii sãi, lucra la acest spital şi o modestã infirmierã, dar inimoasã şi neobositã, viitoarea cercetaşă Ecaterina Teodoroiu. Douãsprezece şi paisprezece ore pe zi nu se mişca bãtrânul doctor din mijlocul rãniţilor sãi… erau atâtea de fãcut şi lipseau atâtea.  Spitalul Vãdeni este comasat cu cel judeţean şi evacuat la Craiova, iar bãtrânul medic-maior, demobilizat. Toată familia se va refugia mai întâi la Craiova şi apoi la Bucureşti.

Recunoaştere
Pentru toată activitatea sa publică, dr. Dumitru-Tache Culcer a fost decorat cu ordinul „Steaua României”, „Coroana României în grad de Cavaler” şi cu medaliile „Răsplata Muncii cls. I pentru şcoală şi biserică” şi „Meritul Sanitar”, la acestea adăugându-se şi decoraţii franceze.
În ultimii ani a trăit retras la moşia de la Dobriţa. A decedat la 13 august 1927 şi este înmormântat în cimitirul oraşului Târgu-Jiu, alături de părintele său. La ceremonia înmormântării a participat şi Gheorghe Tătărescu, pe atunci secretar de stat la Ministerul de Interne.

One Comment »

  • dan culcer says:

    Sîntem foarte puţini urmaşi ai familiei Culcer, toţi trăim în Gorj, cu excepţia a doi babalîci din Bucureşti.
    Urmaşii familiei Culcer sînt: Dan Culcer – contabil şi fost gestionar petrolist american în compania Weatherford, Mihai Culcer – maior de jandarmi la Tg.Jiu, Gabriela Culcer – patroană de magazin şi Ruxandra Culcer -profesoară de engleză,franceză. Doamna Rodica Culcer – este bucureşteancă de Dorobanţi, nu este născută în familia noastră, dînsa este doar măritată cu un frate de-al tatălui meu, un boşorog de Bucureşti.