Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Evoluţia edilitară în Târgu-Jiu la sfârşitul secolului XIX

Evoluţia edilitară în Târgu-Jiu la sfârşitul secolului XIX

Submitted by on 13 October 2010articol citit de 5,394 ori | No Comment

În perioada 1860-1900 oraşul Tg-Jiu a cunoscut un intens proces de modernizare edilitară. Este perioada în care sunt reabilitate străzile şi trotuarele din zona centrală a oraşului, este introdus iluminatul public, comunicaţiile moderne, iar oraşul este legat printr-o linie de cale ferată de Craiova şi Bucureşti.

Oraşul Tg-Jiu, reşedinţa judeţului Gorj, avea în anul 1860 o populaţie de 2 432 de locuitori. Aceasta a crescut treptat, astfel că, în anul 1880, oraşul avea 3 346 de locuitori, dintre care: 3 092 români, 139 germani, 42 sârbi, 39 evrei, 25 unguri, 4 greci, 3 italieni, un englez şi un francez.
La Tg-Jiu exista un Oficiu Telegrafic înfiinţat în anul 1860. De altfel, în anul anterior oraşul Tg-Jiu fusese vizitat chiar de către Domnitorul Principatelor Unite Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Carol I la Târgu-Jiu
La scurt timp de la instalarea Domnitorului Carol pe tronul României (10 mai 1866), în anul 1867, acesta a întreprins o vizită prin ţară în cursul căreia a poposit pentru prima dată la Tg-Jiu.
Ulterior, în anul 1870 s-a înfiinţat la Tg-Jiu o Şcoală Reală, aceasta transformându-se în anul 1872 în Şcoală Normală unde erau pregătiţi învăţătorii.
În cursul celei de-a doua vizite la Tg-Jiu, din 29 aprilie 1872, Domnitorul Carol afirma, ca răspuns la mesajul primarului oraşului: „Sper că în curând navigaţia Jiului şi calea ferată pe la Vulcan va da acestui judeţ şi oraşului Tg-Jiu taotă dezvoltarea ce merită”.
La 1 septembrie 1872 s-a deschis la Tg-Jiu o şcoală secundară de fete condusă de către doamna Ecaterina Urziceanu-Stanciovici şi finanţată de către Consiliul Judeţean Gorj. Aceasta avea un internat pentru 30 de eleve.
Între anii 1870-1875 a fost construit un nou sediu al prefecturii judeţului Gorj. Acesta era situat pe strada Griviţa (actualmente Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”).
În 1879 primar al oraşului Tg-Jiu a devenit Vasile Lascăr, acesta iniţiind un proces de modernizare a străzilor şi trotuarelor din oraş.
După războiul de independenţă din anii 1877-1878 la Tg-Jiu a fost staţionat Regimentul de Infanterie nr. 18 Gorj şi Regimentul de Artilerie     nr. 5. Astfel, în anul 1885 s-a construit în apropierea oraşului a cazarmă pentru aceste trupe.
La 1 iulie 1888 a fost inaugurată calea ferată ce făcea legătura între Tg-Jiu şi Bucureşti. Aceasta lega Tg-Jiul de Craiova şi astfel se realiza conexiunea cu linia de cale ferată Craiova-Bucureşti.

Oraşul de pe Jiu la graniţa dintre secole
În anul 1890 a fost înfiinţat Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” care a devenit cea mai prestigioasă unitate de învăţământ din Tg-Jiu la cumpăna secolelor XIX-XX.
Din iniţiativa institutorului Alexandru Ştefulescu şi a unor oameni de cultură, printre care s-au remarcat sculptorul Witold Rolla Piekarski, profesorul Iuliu Moisil şi inginerul Aurel Diaconovici, la 16 iulie 1894 a fost redactat actul de fundaţie al Muzeului Gorjului.
Anul 1894 a fost şi momentul în care a început realizarea primelor trotuare cu asfalt pe strada Griviţa din oraşul Tg-Jiu. Ulterior, au fost amenajate toate trotuarele din partea centrală  a oraşului.
În anii 1894-1895 s-au construit Spitalul Judeţean Gorj şi podul de fier de peste râul Jiu. Noul spital a fost ianugurat de către doctorul Andrei Poenaru şi avea 5 pavilioane cu 45 de paturi.
În acest context, în anii 1896-1897 a fost pavată  cu piatră cubică strada Victoria, din zona centrală a Tg-Jiului.
La 22 august 1898, în prezenţa Principelui moştenitor Ferdinand, s-a pus piatra de temelie a primăriei oraşului Tg-Jiu (actualmente prefectura judeţului Gorj). În acel moment prefectul judeţului Gorj  era I. Carabatescu, iar primar al Tg-Jiului era domnul Titu D. Frumuşanu.
În acelaşi an a fost amplasată în oraşul Tg-Jiu statuia lui Tudor Vladimirescu şi a început construcţia unui chei de piatră în zona podului peste Jiu şi a parcului oraşului. Lucrările au fost terminate în anul 1899.
De altfel, în anul 1899 s-a înfiinţat o Şcoală Profesională de Fete, iar în anul 1900 o Şcoală de Ceramică pe lângă Gimnaziul „Tudor Vladimirescu”.
Consecinţă firească a dezvoltării edilitare a oraşului la sfârşitul secolului al XIX-lea, în anul 1900 populaţia oraşului Tg-Jiu era, conform istoricului Alexandru Ştefulescu, de 6 634 de locuitori, cu 3 288 mai mulţi decât în anul 1880. Dintre aceştia 5 404 erau români şi 1 151 „supuşi”  (cetăţeni) străini.

Comments are closed.