Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că, din anul şcolar 2013-2014, în media finală pentru admiterea în învăţământul liceal, proporţia mediei celor patru ani de gimnaziu să fie de doar 25%. Media obţinută la Evaluarea Naţională din clasa a VIII-a va avea însă o pondere mai mare în calculul mediei finale, adică 75%.
În ultima perioadă, Ministerul Educaţiei Naţionale s-a văzut confruntat cu revolta elevilor şi părinţilor din oraşele mari, în învăţământul rural notele sunt mai mai mari şi pregătirea mai slabă. În anii următori, la admiterea în liceu media V-VIII ar putea să nu fie luată deloc în calcul.
Statistica este necruţătoare
Schimbarea în sistemul de admitere vine în urma analizei datelor înregistrate la finalul clasei a VIII-a. Acestea au relevat diferenţe notabile între mediile, mai mari, obţinute de elevi în şcoală, pe parcursul gimnaziului, şi mediile, mai mici, obţinute de aceştia la Evaluarea Naţională. Cele mai multe situaţii (59,52% din unităţile de învăţământ) relevă diferenţe de 2 până la 2,5 puncte între felul în care au fost evaluaţi elevii pe parcursul gimnaziului şi media de la evaluarea naţională a acestora.
Ruptura între cele două tipuri de evaluare a fost identificată în 25 de judeţe: Iaşi, Sibiu, Braşov, Argeş, Giurgiu, Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Maramureş, Alba, Vaslui, Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi, Sălaj, Tulcea, Bihor, Arad, Teleorman, Satu-Mare, Covasna, Dolj, Harghita, Călăraşi, Botoşani şi Ialomiţa. În alte 6 județe (Vâlcea, Mureş, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin, Olt) diferenţele sunt şi mai mari, depăşind 2,5 puncte.
Potrivit situaţiei prezentate de Ministerul Educaţiei, o situaţie considerată acceptabilă, respectiv un raport de 1,5 până la 2 puncte între mediile pe ciclul gimnazial şi cele la Evaluarea Naţională, se înregistrează în judeţe precum Gorj, Suceava, Vrancea, Ilfov, Prahova, Cluj, Buzău, Galaţi şi Neamţ (reprezentând 21,42% din totalul unităţilor de învăţământ, la nivel de ţară). Numai Bucureştiul şi județul Brăila înregistrează un raport normal între evaluarea la clasă şi Evaluarea Națională, dar reprezintă doar 4,76% din totalul judeţelor. O situaţie îngrijorătoare o reprezintă şi faptul că 35.000 de elevi, din totalul celor care au participat la Evaluarea Naţională, nu au reuşit să obţină minim 5. O parte a elevilor se încadrează în sfera analfabetismului funcţional. De asemenea, abandonul şcolar este un fenomen întâlnit mai ales la trecerea de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi este direct proporţional cu eşecul şcolar înregistrat în urma Evaluării Naţionale.
Toate unităţile de învățământ unde diferenţele de notare sunt mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate în mod constant.
Inspectoratele şcolare vor realiza analize, punctuale, iar conducerile şcolilor vizate vor fi evaluate în funcţie de măsurile pe care le vor adopta pentru îmbunătăţirea procesului de predare – învăţare.
