Cultura Verbicioara a fost definită în urma cercetărilor arheologice desfăşurate în localitatea eponimă în anii 1949 – 1951, 1955-1957 de un colectiv condus de D. Berciu. După D. Berciu această cultură cuprindea Oltenia, Banatul estic şi vestul Munteniei, iar la sud de Dunăre- nord-vestul Bulgariei şi nord-vestul Serbiei. Judeţul Gorj, pe lângă mai vechile descoperiri arheologice realizate de D. Berciu la Baia de Fier (D. Berciu, 1961), Călugăreni (Chicideanu, Gherghe 1980, Polovragi, (Buşilă, Vulpe, 1964) în ultimele decenii au fost descoperite noi situri prin cercetările arheologice sistematice de la Vierşani – Jupâneşti (Calotoiu 1989 – 1991), Ceplea Plopşoru (Calotoiu în perioada 2000 – 2009), Roşia de Amaradia în 2007. Aceste aşezări se încadrează cronologic în perioadele bronzului mijlociu şi târziu.
În cele ce urmează prezentăm în ordine alfabetică repertoriul pe localităţile din Gorj cu descoperirile arheologice specifice bronzului mijlociu şi târziu:
Baia de Fier
În anul 1955 un colectiv coordonat de C.S. Nicolăescu – Plopşor a efectuat cercetări arheologice sistematice în interiorul şi la gura „Peşterii Muierilor” de la Baia de Fier. Cu această ocazie, pe lângă materialele arheologice ce aparţineau unor epoci care se întind din paleoliticul mijlociu până la epoca dacică au fost descoperite şi fragmente ceramice specifice culturii Verbicioara (Nicolăescu – Plopşor şi colaboratorii, 1957; Berciu 1961 a, Morintz 1978).
Călugăreni, comuna Padeş
Pe o terasă din dreapta râului Motru în punctul „La morminţi” se găseşte o staţiune arheologică. Terasa are o lungime de circa 500 m şi o lăţime de 160 m. Spre vest situl este străjuit de un deal calcaros numit „Piatra”, iar la cca. 300 m de poalele acestuia terasa este tăiată de şoseaua Padeş – Valea Mare. Partea dinspre vest se numeşte „Morminţii Mari”, iar cea dinspre est se numeşte „Morminţii Mici”. Cercetările arheologice au fost desfăşurate de Institutul de Arheologie Bucureşti şi Muzeul Judeţean Gorj, în urma cărora au descoperit existenţa unor locuiri Glina, Verbicioara şi Vârtop. Nivelului Verbicioara îi aparţin mai multe fragmente ceramice ce provin dintr-o ceaşcă cu două torţi supraînălţate, cu fundul inelar specifică fazei a IV-a a culturii Verbicioara (Chicideanu, Gherghe 1983, p.103, Calotoiu 1994, Calotoiu 2007, Calotoiu 2009).
Ceplea, comuna Plopşoru
Aşezare din perioada bronzului mijlociu descoperită în punctul „Valea Satului”, sat Ceplea, comuna Plopşoru se află situată pe DN 67 (E 79) Tg-Jiu – Craiova, la 65 km sud de Tg-Jiu şi la 1 km est de râul Jiu pe o platformă estică a sa.
Cercetări arheologice sistematice au fost efectuate de Gh. Calotoiu în perioada 2000 – 2009 unde au fost descoperite mai multe complexe arheologice (locuinţe, vetre) şi unde a fost găsit un bogat material arheologic ceramic specific bronzului mijlociu, cultura Verbicioara faza a III – a (Calotoiu 2006, Calotoiu 2007, p.36, Calotoiu 2009, p.73)
Drăguţeşti, comuna Drăguţeşti
În această localitate a fost descoperit un depozit de bronzuri format din 11 seceri şi 6 celturi. Muzeul din Tg-Jiu a recuperat 3 celturi şi 4 seceri cu mâner în formă de cârlig. Celturile au fost turnate în tipare bivalve şi se încadrează în varianta C3 stabilite de M. Rusu.
Secerile sunt obţinute prin batere şi reprezintă subvarianta cu mânerul în formă de cârlig purtând numele în literatura de specialitate subvarianta Drăguţeşti.
Piesele se încadrează în BzD Reinecke şi aparţin orizontului de mixtură Gârla Mare IV – Verbicioara V – Tei V (Oancea, Gherghe 1981, p. 268 Calotoiu 2002 pl.III/2-8, Crăciunescu 2005, pl.XII/4-7, Calotoiu 2009, p.80).
Groşerea, comuna Aninoasa
Formă de turnat Celturi. Colecţia Muzeului Judeţean Gorj se datează în Bronz Reinecke D. (Oancea, Gherghe 1981, p.262, Calotoiu 2002, p. 26).
Grui, comuna Muşeteşti
Spadă de bronz cu limba la mâner, a fost descoperită întâmplător de doi localnici în albia pârâului Valea Gruiului.
Spada de la Grui aparţine variantei Ighiu a spadelor de tip Reutlingen respectiv spadelor de tip C1 şi se poate data în intervalul Bz.D – HaA.
Din afara arcului carpatic se cunosc piesele de la Bălceşti, Mateeşti (jud. Vâlcea), Bucium (Iaşi), Drajna de Jos (Prahova), Ilişeni (Botoşani), Valea Voievozilor (Dâmboviţa) (Marinoiu, Calotoiu, Bratu, 1997, fig.1; Calotoiu 2009, p.81)
Moşteni, comuna Logreşti
Trei tipare pentru turnat celturi. Se datează în BzD Reinecke (Berciu, 1939 fig.172/1-4, Petrescu – Dâmboviţa, 1977, pl.96/6-8, Calotoiu 2002, p.26, Crăciunescu 2005, pl. XIX, Calotoiu 2009, p.81)
Polovragi, comuna Polovragi
În această localitate au fost descoperite două situri arheologice din epoca bronzului:
1. În apropierea cetăţii dacice de la Polovragi de pe muntele Padeşul au fost descoperite fragmente ceramice specifice culturii Verbicioara IV. În urma săpăturilor arheologice din 1964 s-a constatat că pe lângă locuirea dacică s-au mai găsit fragmente ceramice hallstattiene şi ceramică specifică culturii Verbicioara (fragmente ceramice ornamentate cu triunghiuri haşurate, torţi de căni de culoare cărămizie, rotunde în secţiune).
2. În acelaşi an în urma unei cercetări arheologice de teren s-au descoperit în spatele mânăstirii Polovragi o staţiune arheologică de epocă dacică dar şi fragmente ceramice specifice culturii Verbicioara (Buşilă, Vulpe, 1964, p.141), (Calotoiu 1994, fig.14/3,6; 15/2,4), Calotoiu 2002, p.27, Calotoiu 2009, p.79).
Roşia de Amaradia, comuna Roşia de Amaradia
Aşezarea preistorică de la Roşia de Amaradia se află în zona deluroasă de nord-vest a Gorjului. Situl arheologic se găseşte pe un platou denumit de localnici „Coasta Burduharului”. Cercetări arheologice au fost efectuate în 2007 de Gh. Calotoiu şi D. Hortopan. Materialul arheologic descoperit cuprinde un vas mic de formă bitronconică de culoare cenuşie cu toarte supraînălţate rupte din vechime, cu fundul profilat şi buza dreaptă. Au mai fost găsite fragmente de la un vas mare de provizii din pastă grosieră cu ornamente alveolate sub buza dreaptă şi fundul drept. În locuinţă în apropierea vetrei au fost descoperite o toartă ce are incizate romburi ca ornamente şi fragmente de vase tronconice ornamentate cu triunghiuri haşurate. Au mai fost descoperite pereţi de ceşti fragmentare ce au ca ornamente romburi, triunghiuri haşurate şi meandre haşurate. Situl arheologic de la Roşia de Amaradia se încadrează cronologic în perioada bronzului târziu, cultura Verbicioara, faza a IV-a (Calotoiu 2009, p.87).
