Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Editorial » Enigmele politicii româneşti

Enigmele politicii româneşti

Submitted by on 27 July 2010articol citit de 1,090 ori | No Comment

A apărut iar fantoma suspendării preşedintelui Băsescu pentru motive care nu prea stau în picioare. Bun sau mai puţin bun, autoritar sau mai puţin autoritar, şef al Executivului de facto, aceste motive nu stau în picioare pentru suspendarea preşedintelui. Sunt însă motive ca românii să realizeze că politicienii sunt tot o apă, Putere şi Opoziţie, iar binele public se rezumă la tradiţionalul „Scoală-te tu ca să mă pun eu!”. Interesant că ideea vine de la celălat mogul de presă după ce, în campania electorală, Vântu i-a dat un ajutor nesperat preşedintelui prin compromiterea lui Mircea Geoană. Dan Voiculescu, personaj controversat, îi dă o mână de ajutor preşedintelui care se prăbuşeşte în sondaje.
De ce ar avea România nevoie de suspendarea preşedintelui? Chiar dacă la acest moment nu este cel mai iubit personaj politic, suspendarea lui Băsescu, chiar şi reuşită, nu ar face decât să complice inutil viaţa politică românească. Dacă luăm de bune scorurile oferite de sondaje, măsluite credem noi cel puţin în anumite cazuri, Opoziţia nu are de ce să se mai teamă de toanele prezidenţiale, va face un scor care să-i permită guvernarea. Şi preşedintele Băsescu, altădată locomotiva partidului, şi-a consumat valoarea electorală, practic nimic nu îl poate repune în atenţie decât dacă o gaşcă de tâmpiţi, fie ei şi politicieni, vor să îl înlăture de la butoane. Şi chiar dacă s-ar reuşi asemenea demers, greu de făcut şi costisitor, nu am câştiga nimic. În afara faptului că Antonescu sau Ponta ar veni la Cotroceni, altceva nu se poate schimba fără căderea guvernului şi alegeri anticipate. Şi cine îşi imaginează că ar curge lapte şi miere se înşeală amarnic.
Opoziţia  ar trebui să fie conştientă că nu are nimic de câştigat dintr-un asemenea demers. Puterea se uzează rapid ca urmare a crizei şi a propriilor greşeli, inclusiv sfârtecarea internă, iar singurul lucru care ar ţine-o unită e tocmai pericolul comun. Nu trebuie să fii prea atent ca să-ţi dai seama că politicienii reacţionează precum o haită de animale de pradă, se sfâşie între ei dar se vor lupta unitar în faţa unui pericol comun. Aşa că pentru cine joacă Dan Voiculescu? Să fie oare vorba de trecutul tenebros cu Securitatea al celor trei, preşedintele-cel mai curat din ţară-şi cei doi informatori care nu au existat, Felix şi Nuş?
Ceva e putred în Danemarca şi de asta ar fi trebuit să ne dăm seama. Toată această campanie anti-Băsescu din ultimii ani a avut un singur rezultat, realegerea. Meritată sau nu, controversată şi la limită, realegerea l-a făcut din nou preşedintele României, ce a hotărât o ţară nu poate schimba Dan Voiculescu. Dar cei care se bucură acum de prestaţia lui Felix, repetăm nu ştim ce sfori îl ţin, să ia aminte că preşedintele, un politician versat, a revenit în prim-plan. Faptul că s-a luat de piept cu inundaţiile, criza, Comisia Europeană îi aduce procente preşedintelui. Aşa că politica românească e totdeauna fascinantă şi plină de enigme!

Comments are closed.