Până când autorităţile se vor lămuri ce vor face cu Programul guvernamental ”Cornul şi laptele” au comandat un sondaj în rândul elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice cu privire la utilitatea acestui program. Studiu care a fost finanţat de Guvern şi a fost realizat de Fundaţia pentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială a arătat că în actuala formă acest program nu şi-a atins scopul. Greu de crezut că MECTS va găsi banii pentru ideea cu firmele de catering de care vorbea ministrul Daniel Funeriu, fondurile necesare fiind de peste o jumătate de miliard de euro.
La circa un deceniu după ce a demarat, Programul guvernamental ”Cornul şi laptele” pare să îşi fi atins limitele. Mai exact, elevii nu prea sunt atraşi de produsele oferite de Guvern iar cheltuielile anuale de circa 120 de milioane de euro par greu de suportat de autorităţi. Este foarte greu de crezut că s-ar putea disponibiliza şi alte sume pentru un nou tip de program cu firme de profil pentru servirea unei mese calde şi pentru toţi elevii. MECTS a luat în calcul ca nu toţi elevii să mai beneficieze de o masă oferită de Guvern, ci doar cei care au probleme de ordin material. S-ar putea ca noile schimbări să fie atât de birocratice, din nou dosare şi dosare, încât alimentele să fie foarte greu de obţinut. Se lucrează la acest proiect şi vom vedea la momentul oportun forma lui finală.
„Cornul şi laptele” mai căutat în rural
Potrivit concluziilor raportului, de cornul şi laptele oferite de Guvern sunt mai interesaţi elevii din mediul rural. De asemenea, pentru elevii de etnie romă, din care avem şi noi un număr important în Gorj, respectivele produse sunt o sursă importantă de hrană, această gustare fiind chiar o motivaţie de a merge la şcoală.
La nivelul oraşelor situaţia este cu mult diferită de cea din mediul rural. Dacă în mediul rural cornul şi laptele sunt consumate în proporţie de 90%, în acest procent incluzând însă şi animalele cărora copiii de duc gustarea, în mediul urban procentul este mult diminuat, cel mai probabil sub 50%. Studiul nu pare să ţină seama de faptul că gradul de sărăcire al populaţiei şi scumpirea produselor agricole schimbă situaţia de la o lună la alta.
Profesorii, primii nemulţumiţi
În studiul citat se afirmă că „există o anumită frustrare a profesorilor care spun că ei s-au pregătit să fie profesori, nu să împartă cornuri“. Conştienţi că în foarte multe unităţi şcolare aceste produse sunt pur şi simplu doar risipite, profesorii chestionaţi au propus sancţionarea elevilor care aruncă alimentele şi întocmirea de liste cu cei care nu doresc aceste produse şi distribuirea acestora către cei cu adevărat nevoiaşi.
Cadrele didactice din Gorj ar agrea în locul acestui program mai degrabă ca elevii să primească o masă caldă la şcoală sau să se introducă ideea cu „şcoală după şcoală“, propunere pe care a făcut-o chiar Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în anii trecuţi, anume de modificare a actualului program guvernamental. Deşi asemenea programe sunt considerate dezirabile de către profesori, în actualele condiţii economice şi politice sunt doar utopice, costurile fiind prea mari şi, deci, imposibil de a fi puse în practică.
Nu sunt bani
La acest moment, de programul „Cornul şi laptele“ beneficiază în jur de 2.145.000 de copii preşcolari şi şcolari; un pachet guvernamental costă 1,17 lei, deci rezultă că finanţarea programului costă 501.930.000 de lei, adică aproximativ 120 de milioane de euro. Dacă s-ar recurge la o masă caldă care este estimată de firmele catering la circa 5 lei/copil/zi ar însemna că avem nevoie de circa 500 milioane de euro, sumă absolut colosală pentru România anului 2011.
MECTS pare să ia în calcul tot mai mult varianta cu o micro-cantină sau un local în care copiii să mănânce un corn abia scos din cuptor, gustos şi sănătos şi o cană cu lapte cald, o felie de brînză telemea, un iaurt etc., în funcţie de preferinţele copiilor, adică un meniu mai diversificat. Astfel, ar putea fi sprijinite iniţiativele locale, îndeosebi în mediul rural, şi s-ar mai crea nişte locuri de muncă sigure
