Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » Elevii și părinții decid soarta „Laptelui și Cornului”

Elevii și părinții decid soarta „Laptelui și Cornului”

Submitted by on 20 April 2011articol citit de 2,469 ori | No Comment

Până când autorităţile se vor lămuri ce vor face cu Programul guvernamental ”Cornul şi laptele” au comandat un sondaj în rândul elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice cu privire la utilitatea acestui program. Studiu care a fost finanţat de Guvern şi a fost realizat de Fundaţia pentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială a arătat că în actuala formă acest program nu şi-a atins scopul. Greu de crezut că MECTS va găsi banii pentru ideea cu firmele de catering de care vorbea ministrul Daniel Funeriu, fondurile necesare fiind de peste o jumătate de miliard de euro.

Se pare că autoritătile vor renunta după aproape 10 ani la Programul „Cornul si laptele”

Se pare că autoritătile vor renunta după aproape 10 ani la Programul „Cornul si laptele”

La circa un deceniu după ce a demarat, Programul guvernamental ”Cornul şi laptele” pare să îşi fi atins limitele. Mai exact, elevii nu prea sunt atraşi de produsele oferite de Guvern iar cheltuielile anuale de circa 120 de milioane de euro par greu de suportat de autorităţi. Este foarte greu de crezut că s-ar putea disponibiliza şi alte sume pentru un nou tip de program cu firme de profil pentru servirea unei mese calde şi pentru toţi elevii. MECTS a luat în calcul ca nu toţi elevii să mai beneficieze de o masă oferită de Guvern, ci doar  cei care au probleme de ordin material. S-ar putea ca noile schimbări să fie atât de birocratice, din nou dosare şi dosare, încât alimentele să fie foarte greu de obţinut. Se lucrează la acest proiect şi vom vedea la momentul oportun forma lui finală.

„Cornul şi laptele” mai căutat în rural
Potrivit concluziilor raportului, de  cornul şi laptele oferite de Gu­vern sunt mai interesaţi  elevii din me­diul rural. De asemenea, pentru elevii de etnie romă, din care avem şi noi un număr important în Gorj, respectivele produse sunt o sursă im­portantă de hrană, această gustare fiind  chiar o motivaţie de a merge la şcoală.
La nivelul oraşelor situaţia  este cu mult dife­ri­tă de cea din mediul rural. Dacă în mediul rural cornul şi laptele sunt con­su­mate în proporţie de 90%, în acest procent incluzând însă şi ani­ma­­lele cărora copiii de duc gustarea, în mediul urban procentul este mult di­mi­nuat, cel mai probabil sub 50%. Studiul nu pare să ţină seama de faptul că gradul de sărăcire al populaţiei şi scumpirea produselor agricole schimbă situaţia de la o lună la alta.

Profesorii, primii nemulţumiţi
În studiul citat se  afirmă că „există o anumită frustrare a profesorilor care spun că ei s-au pregătit să fie profesori, nu să împartă cornuri“. Con­şti­enţi că în foarte multe unităţi şcolare aceste produse sunt pur şi simplu doar risipite, profesorii chestionaţi au propus sancţionarea ele­vi­lor care arun­că alimentele şi în­toc­mirea de lis­te cu cei care nu doresc aceste produse şi distribuirea acestora către cei cu adevărat nevoiaşi.
Cadrele didactice din Gorj  ar agrea în locul acestui program  mai degrabă ca elevii să primească o masă caldă la şcoa­lă sau să se introducă  ideea cu „şcoală după şcoală“, pro­punere pe care a făcut-o chiar Mi­nis­terul Educaţiei, Cercetării, Ti­ne­re­tului şi Sportului în anii trecuţi, anume de mo­dificare a actualului program gu­ver­na­mental. Deşi asemenea programe sunt considerate dezirabile de către profesori, în actualele condiţii eco­nomice şi politice sunt doar uto­pi­ce, costurile fiind prea mari şi, deci, im­po­sibil de a fi puse în practică.

Nu sunt bani
La acest moment, de programul „Cornul şi lap­tele“ beneficiază în jur de 2.145.000 de copii preşcolari şi şcolari; un pachet guvernamental costă 1,17 lei, deci rezultă că finanţarea programului  costă 501.930.000 de lei, adică aproximativ 120 de milioane de euro. Dacă s-ar recurge la o masă caldă care este estimată de firmele catering la circa 5 lei/copil/zi ar însemna că avem nevoie de circa 500 milioane de euro, sumă absolut colosală pentru România anului 2011.
MECTS pare să ia în calcul tot mai mult varianta cu o micro-cantină sau un local în care copiii să mănânce un corn abia scos din cuptor, gustos şi sănătos şi o cană cu lapte cald, o felie de brînză telemea, un iaurt etc., în funcţie de preferin­ţele copiilor, adică un meniu mai di­ver­sificat. Astfel, ar putea fi sprijinite iniţiativele locale, îndeosebi în mediul rural, şi s-ar mai crea nişte locuri de muncă sigure

Comments are closed.