Elevii şi foştii elevi ai Şcolii Gimnaziale “Antonie Mogoş” au fost la înălţime

Loading

În perioada 6-8 septembrie 2013 s-a desfăşurat în organizarea Primăriei Comunei Băleşti şi a Şcolii Gimnaziale “Antonie Mogoş” Ceauru cea de-a VII-a ediţie a manifestărilor “ZILELE  COMUNEI BĂLEŞTI”. Manifestările au îmbrăcat o paletă largă de acţiuni de la valorificarea tradiţiilor şi istoriei locale şi până la spectacole folclorice, de dansuri populare dar şi interpretare vocală. Au fost lansate cu acest prilej mai multe cărţi, aşa cum au fost obişnuiţi participanţii.

Elevii de la Cercul de Istorie “Antonie Mogoş” alături de primarul comunei Băleşti la activităţile din aceste zile
Elevii de la Cercul de Istorie “Antonie Mogoş” alături de primarul comunei Băleşti la activităţile din aceste zile

Programul activităţilor reunite sub genericul “Zilele Comunei Băleşti” a fost unul dens şi a cuprins printre altele:  o şedinţă festivă a Consiliului Local Băleşti prilejuită de deschiderea ediţiei a VII-a a manifestărilor „ZILELE COMUNEI BĂLEŞTI”; Lansarea lucrării „GENEALOGIA FAMILIILOR DIN CEAURU ÎN PERIOADA 1832-1905” de Dan Cismaşu, lucrare editată cu sprijinul Consiliului Local Băleşti; Vernisaj Expoziţie de fotografie „Peregrina. Drumuri spre mânăstirile din sufletele românilor”, realizată Andreea Denisa Vlădulescu; Lansare de carte de poezie „Cu planeta în cer” , autor Andreea Denisa Vlădulescu; Întreceri sportive ; Recital formaţia Emil şi Nicoleta Lăcătuşu; Hora Satului la Băleşti ş.a. Au existat şi două spectacole mari, de sine stătătoare, unul intitulat „FLORI DE CÂNTEC DIN BĂLEŞTI”, spectacol oferit de solişti de muzică populară originari din Băleşti şi foşti elevi ai şcolii de aici: LUCIANA ENE, DANIELA RUSU, DANIELA GURAN, RALUCA CISMAŞU, ROXANA CIDOIU,  ELENA POPESCU LĂZĂROIU, MARICICA LĂZĂROIU pentru folclor şi ANDREEA PAICU pentru muzică uşoară. Cel de-al doilea spectacol, în ultima zi a manifestărilor, s-a numit “ION DRĂGAN ŞI INVITAŢII SĂI” şi i-a avut ca protagonişti pe NINA PREDESCU, IONUŢ TUDORESCU, CLAUDIA TOROP, TEODORA PANĂ, ANA MARIA CÂRJAN, ELISABETA VASILE, LILIANA BURCEANU, CRISTINA OLTEANU şi ION DRĂGAN.

Tradiţiile locale, la mare cinste

Se ştie că elevii din Băleşti iubesc istoria şi tradiţiile locale, în ultimii ani ei fiind implicaţi în mai multe proiecte cu această tematică. De curând, la această şcoală a demarat un Proiect Comennius Multilateral cu şcoli din Polonia, Spania şi Turcia cu această tematică.
Aşa că ediţia a III-a a Concursului “Pe Jaleş în jos…” nu i-a găsit nepregătiţi, foarte mulţi dintre ei păstrând în familie asemenea nestemate. Şi tot elevii au susţinut şi un spectacol de dansuri folclorice foarte reuşit deşi sunt încă la învăţământul primar. O menţiune specială anul acesta pentru cadrele didactice implicate, în special Mirabela Dogaru-Leasă şi Andrei Popete-Pătraşcu.

Cei mai mici elevi au dovedit că nu doar cunosc ci şi apreciază tradiţiile şi folclorul.
Cei mai mici elevi au dovedit că nu doar cunosc ci şi apreciază tradiţiile şi folclorul.

O carte document

Un fost elev al Şcolii Gimnaziale “Antonie Mogoş” Ceauru, cercetătorul Dan Cismaşu, a lansat o carte foarte interesantă pentru localnici dar şi pentru actualii elevi intitulată „GENEALOGIA FAMILIILOR DIN CEAURU ÎN PERIOADA 1832-1905”. Iată ce spunea autorul despre această lucrare: “Am scris această carte cu gândul că fiecare dintre noi ar trebui să ne cunoaştem înaintaşii dacă nu fizic, pentru că este imposibil, cel puţin după numele pe care aceştia le-au avut, înaintaşi ce au locuit pe meleagurile vechilor sate Ceauru, Tămăşeşti Moşneni, Tămăşeşti Birnici şi ulterior Uncioaia. Spun vechi deoarece până pe la anul 1832 vetrele acestor sate erau amplasate altfel faţă de cum le cunoaştem unii dintre noi adică, Ceauru era aşezat undeva pe malul drept al Jiului în punctul numit astăzi „la comoară” iar satul Tămăşeşti format din cele două cătune, de moşneni dar şi cel format din locuitori birnici aflaţi pe aşa zisa mahala boierească era aşezat undeva în zona punctului „la bazin” unde şi astăzi se mai găseşte urma unei vechi biserici a satului. Trebuie să mai precizăm că până la această dată satele noastre nu aveau drumuri sau uliţe ci casele sau bordeiele erau amplasate în formă de cerc în jurul unui centru sau haotic fără nici un fel de logică.
Pentru realizarea acestei cărţi s-au studiat un număr total de 67 registre de stare civilă din care 43 pentru perioada 1832-1864 când scrierea acestora s-a efectuat cu alfabet chirilic, de multe ori fiind destul de greu de descifrat acest scris dat fiind faptul că scriitorii acestor registre nu stăpâneau întotdeauna meşteşugul scrierii iar pentru perioada 1865-1905 s-au cercetat un număr de 24 registre însă mult mai bogate în date referitoare la persoanele înscrise în ele.”