Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Elemente de datare în cercetarea istorică

Elemente de datare în cercetarea istorică

Submitted by on 9 March 2011articol citit de 2,139 ori | No Comment

Pe parcursul prezentării inventarului arheologic descoperit în cadrul necropolei tumulare de la Teleşti-Drăgoieşti s-a încercat de fiecare dată, când a fost posibil, să se scoată în evidenţă elementele de datare care rezultă din discutarea diferitelor categorii, precum şi a analogiilor cunoscute din literatura de specialitate la care am avut acces. Se va încerca o sintetizare  şi coroborare a datelor de ordin cronologic, scopul urmărit fiind acela de a stabili o cronologie de ansamblu a necropolei, cât mai apropiată de realitate. Totodată, pe baza ceramicii şi a pieselor de metal, precum şi a modului în care se asociază în unele complexe, este posibilă o anumită departajare în timp a unor morminte.

Uneori relicvele trecutului furnizează specialistilor informatii relevante pentru stabilirea datelor cronologice

Uneori relicvele trecutului furnizează specialistilor informatii relevante pentru stabilirea datelor cronologice

Totuşi, trebuie spus că, datorită caracterului auster al majorităţii mormintelor, în care inventarul constă numai din unul sau două vase (deci dintr-un inventar comun şi adesea nesemnificativ diferenţiat), eşalonarea cronologică strictă a mormintelor în cadrul necropolei este foarte greu, chiar imposibil de realizat. În orice caz, o încercare de “stratigrafie orizontală” nu ar oferi elemente semnificative, de natură să o justifice. De altfel, în majoritatea descoperirilor arheologice există elemente directoare pe baza cărora se stabileşte cronologia. Astfel de elemente oferă şi necropola de la Teleşti-Drăgoieşti.

Ceramica şi timpul istoric
Ceramica, categoria de departe cea mai numeroasă, oferă primele elemente de cronologie, atât prin anumite modificări sesizabile la unele tipuri de vase, cât şi prin coloritul unor exemplare. Şi pentru că necropola de la Teleşti-Drăgoieşti aparţine grupului Ferigile, comparaţiile vor viza, în mod necesar, în primul rând, situaţia din necropola eponimă.
Mai întâi este de remarcat că ceramica de la Teleşti-Drăgoieşti este mult mai săracă în forme decât Ferigile. La Teleşti-Drăgoieşti lipsesc străchinile căzănel şi străchinile evazate. Lipsesc şi ceştile tronconice cu buton pe toartă supraînălţată şi, de asemenea, cele ornamentate. Deci, indiferent care strategie orizontală de la Ferigile se are în vedere – cea iniţială sau cea ulterioară – lipsa categoriei la Teleşti-Drăgoieşti indică o datare sensibil mai târzie a necropolei aici discutate.
Apropieri mai evidente are ceramica de la Teleşti-Drăgoieşti cu ceramica fazei IIIB de la Ferigile, ceramică de factură comună, dar cu elemente La Téne. De notat că despre faza III de la Ferigile, Al. Vulpe afirmă că “este sigur mai nouă decât fazele I şi II, indiferent de ordinea acestora din urmă”.
Faptul că, în comparaţie cu Ferigile, ornamentele de la Teleşti-Drăgoieşti se reduc practic la caneluri, dar şi acestea pe un număr redus de vase, este iarăşi un argument pentru datarea mai târzie a acestei necropole. La discutarea ceramicii s-a menţionat de asemenea că vasele borcan, mai scunde şi mai bombate la Teleşti-Drăgoieşti, arată de asemenea o datare mai târzie. Acelaşi indiciu îl oferă şi aspectul mai îngrijit al ceramicii de la Ferigile. Lipsa totală a ornamentelor derivate din cultura Basarabi (existente însă la Ferigile) arată că între sfârşitul acestei culturi şi începutul necropolei de la Teleşti-Drăgoieşti se interpune o destul de lungă perioadă de timp.
O serie de alte elemente semnificative pe care le prezintă ceramica de la Teleşti-Drăgoieşti, dar care lipsesc la Ferigile, se cer de asemenea amintite. Astfel, dacă la Teleşti-Drăgoieşti apar frecvent vase, mai ales străchini cu fund inelar sau în formă de postament – care, cum s-a arătat, devin o prezenţă semnificativă în secolele IV-III a. Chr. – la Ferigile acest element nu este prezent.
Brâul alveolat, dispus oblic sau vertical şi coborât spre mijlocul vasului, deşi apare la sfârşitul Ha. D. este caracteristic perioadei La Téne, fapt bine cunoscut de altfel. Acest tip de brâu se întâlneşte şi pe un vas un vas borcan de la Teleşti-Drăgoieşti. Aproximativ în aceeaşi etapă se întâlneşte şi la Sanislău3, iar la Coţofenii din Dos apare în context databil în a doua jumătate a secolului al IV-lea. La Fergile, brâul dispus oblic sau vertical nu se întâlneşte.
Fără să fie prea numeroase, vasele de culoare cenuşie – şi ele caracteristice epocii La Téne – apar la Teleşti-Drăgoieşti în T25, T26 (strachină, asociată cu brăţară de sec. IV, început de sec. III a. Chr), T27 (două vase miniaturale), T28, T40. Vase de culoare cenuşie negricioasă mai apar în T45 şi T48. De reţinut că vasele cenuşii de la Teleşti-Drăgoieşti sunt în general lucrate din pastă mai îngrijit aleasă, decât cele de culoare roşcat maronie. Notăm că la Ferigile ceramica cenuşie nu este menţionată. În fine, reamintim că la Teleşti-Drăgoieşti s-a aflat şi o strachină cenuşie cu fund inelar, lucrată la roată înceată (T43), ceramica la roată nefiind atestată în necropola de la Fergile. Ceramica de la Teleşti-Drăgoieşti tinde deci a se plasa cu precădere în secolul al IV-lea a. Chr.

Alte elemente de datare
Armele  reprezintă categorii mai dificil de încadrat în timp. Trebuie specificat totuşi că atât prin descoperirile de la Ferigile, cât mai ales, prin alte analogii, unele mai târzii, săbiile şi cuţitele de luptă de la Teleşti-Drăgoieşti se pot încadra în perioade de timp sugerată de categoriile ceramice.
La fel, psaliile zăbalei din tumulul nr. 2, diferite ca tip de cele de la Ferigile, îşi află o analogie perfectă la Coţofenii din Dos, datată acolo în prima jumătate a secolului al IV-lea a. Chr.
În fine, brăţara, piesă de podoabă mai semnificativă, aflată în T26, probabil un import grecesc, datează şi ea, mai ales prin analogiile dobrogene, în secolul al IV-lea, dar cu prelungiri şi în secolul al III-lea a. Chr.
Ţinând deci cont de tipurile de inventar, de asocierea lor în morminte, ca şi de analogiile menţionate, se poate afirma că necropola de la Teleşti-Drăgoieşti nu aparţine doar secolului al V-lea a. Chr7. Analiza detaliată a materialului descoperit arată că necropola a putut începe spre sau cândva la sfârşitul secolului al V-lea a. Chr, dar a evoluat sigur şi în secolul IV a. Chr., dacă a atins mijlocul sec. IV a.Chr. sau a depăşit cu ceva această dată este însă greu de spus.
Datorită caracterului auster al majorităţii mormintelor, o stratigrafie orizontală este superfluă. Totuşi, cele mai târzii înmormântări par a fi cele în care apare ceramică cenuşie de mai bună calitate, adică mormintele din tumulii nr. 25, 26, 27, 28, 40, 43. Ipotetic, se poate aprecia că T43, unde a fost găsit singurul vas (strachină) lucrat la roată, este cel mai târziu, împreună cu T26 (cu brăţara de bronz) şi T2 cu zăbală. Nu este deloc exclus ca zăbala cu psalii din acest tumul să preceadă în timp psalia identică aflată la Coţofenii din Dos.

Concluzii
În concluzie, se poate afirma că necropola de la Teleşti-Drăgoieşti se încadrează în Grupul Ferigile (numit şi Bârseşti-Ferigile), dar ca datare se plasează într-o etapă mai târzie decât cea în care evoluează necropla eponimă.
Se poate deci afirma că necropola de la Teleşti-Drăgoieşti reprezintă – până acum – cel mai important obiectiv arheologic cercetat în zona subcarpatică centrală a Olteniei, pentru perioada respectivă. Importanţa acestei necropole rezidă mai ales în faptul că ea arată modul în care a continuat evoluţia culturii autohtone în etapa posterioară necropolei de la Ferigile.

Comments are closed.