Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Şcoala » Educaţia, prioritate pe hârtie pentru guvernanţi

Educaţia, prioritate pe hârtie pentru guvernanţi

Submitted by on 27 January 2009articol citit de 2,615 ori | 2 Comments

La ora când redactăm aceste rânduri nu se cunoaşte încă procentul bugetar din PIB acordat Educaţiei de către Guvern deşi ministrul de resort declara săptămâna trecută că va fi cel legal şi va presupune şi măriri salariale. Lumea şcolii ameninţă cu proteste dacă actualii guvernanţii nu-şi vor respecta promisiunile electorale. Sindicatele fac acest lucru deoarece s-au obişnuit de mulţi ani ca politicienii, din momentul alegerii, să nu mai găsească drumul spre finanţarea şcolii după necesităţi. Vorbim de un program de guvernare ambiţios care ar trebui să se transforme în realitate în patru ani cu o nouă şcoală cu performanţe şi fără violenţe asupra elevilor şi cadrelor didactice.

Ministrul Ecaterina Andronescu a promis salarii în campanie iar acum se gândeşte de unde să ia banii

Ministrul Ecaterina Andronescu a promis salarii în campanie iar acum se gândeşte de unde să ia banii

Şcoala trăieşte în aceste momente clipe de aşteptare pentru salarii dar şi de nelinişte faţă de schimbările care se vor produce în perioada următoare. Şcoala românească este nerestructurată la acest moment, cu finalităţi profesionale depăşite de piaţa muncii, cu un personal îmbătrânit dar foarte bine pregătit profesional, cu o bază materială modestă, deşi modernizată în ultimii ani. Peste această şcoală aflată într-o stare precară vine o nouă reformă elaborată în laboratoarele Cotroceniului şi promovată de toate partidele politice deopotrivă prin “Pactul pentru educaţie”

Multă teorie, puţină practică
Dacă este să analizăm programul de guvernare 2009 – 2012, dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată sunt obiectivele majore.
De fapt, economia competitivă, consolidarea democraţiei şi societatea cunoaşterii impun, alături de cele 4 instrumente cognitive care alcătuiesc de totdeauna alfabetizarea de bază (abilităţi de comunicare, scriere, citire şi calcul matematic), dobândirea unor noi competenţe: alfabetizarea digitală şi informaţională, cultura şi civilizaţia tehnologică, comunicarea în limbi moderne de largă circulaţie, cultura şi conduita civică, cetăţenia democratică, gândirea critică, capacitatea de adaptare la situaţii noi, competenţe antreprenoriale, lucrul în echipă, interesul pentru dezvoltarea personală şi învăţarea continuă. Toate acestea dau extrem de bine pe hârtie dar şcolile noastre, în bună parte, nu pot face faţă nici ca dotare şi nici ca resurse umane unor asemenea obiective.
Şcoala trebuie să construiască şi să consolideze un set de valori stabile şi coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate socială) şi conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos. Guvernarea va respecta Pactul naţional pentru educaţie şi va aplica strategia „Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii“ elaborată în baza Pactului naţional şi asumată de Preşedinţia României şi sindicatele din educaţie. Să reţinem că noi facem asta fără ca informatica să fie disciplină obligatorie în planul cadru de învăţământ, deşi e dovedit faptul că tinerii se informează mai mult de pe Internet. Iar despre idealuri ….

Pariul cu educaţia  timpurie
Programul  guvernamental este unul foarte necesar, generos şi costisitor. Astfel, Guvernul anunţă decontarea de către stat a cheltuielilor cu educaţia timpurie. Se vorbeşte de coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu cele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie. Elaborarea şi monitorizarea curriculumului şi a standardelor de calitate pentru educaţia timpurie. Se pune accent pe formarea iniţială şi continuă a personalului dedicat educaţiei timpurii deoarece se intenţionează cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 3-5 ani. Încurajarea şi susţinerea iniţiativelor locale şi a celor private pentru construirea de creşe, eficientizarea legii tichetelor de creşă nu sunt decât câteva cerinţe obligatorii.

Reforma Andronescu
Ne-am obişnuit ca fiecare ministru de pe scaunul Educaţiei să vină cu reforma proprie, nici Ecaterina Andronescu nu face excepţie. Aceasta doreşte pomovarea pachetului legislativ pentru învăţământul preuniversitar.
Acesta constă în trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informaţii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competenţe relevante pentru piaţa muncii, pentru dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi a celei de adaptare la situaţii noi. MECI merge pe accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii învăţământului.  Încurajarea continuării studiilor astfel încât cel puţin 85% dintre tineri să fie absolvenţi de studii liceale. Se doreşte  creşterea proporţiei absolvenţilor în domeniile ştiinţelor exacte şi al tehnologiei. Generalizarea învăţării informatizate este un obiectiv major dar departe de realizare. Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale şi din grupuri vulnerabile în învăţământul special sau de masă. Asigurarea coerenţei procedurilor de evaluare şi a examenelor pe baza standardelor naţionale adecvate ciclurilor de învăţământ. În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere: accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ; asigurarea cu manuale şcolare; asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne; promovarea interculturalităţii etc.

Program în nouă puncte
Pentru că tot invocam programul de guvernare la începutul acestui material, să amintim principalele coordonate ale acestuia pe domeniul Educaţiei:

  1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant.
  2. Alocarea a 6% din PIB pentru educaţie.
  3. Transformarea educaţiei timpurii în bun public.
  4. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor.
  5. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe.
  6. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă, concordant cu statutul cadrelor didactice în societate.
  7. Realizarea unui sistem legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învăţământ, precum şi garantarea egalităţii de şanse la accesul la educaţie.
  8. Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat.
  9. Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării.

2 Comments »