Educația fizică și sportul în contextul UE

Loading

Motto: ,,Dacă dorești să ai un copil inteligent, dotat, trebuie să-i dezvolți forța pe care inteligența i-o va cultiva, să-l faci sănătos și robust pentru a-l face înțelept și cu judecată… lasă-l să lucreze, obișnuiește-l să activeze. Să ai grijă să se miște mult. Să fie un om puternic trupește, în curând va deveni puternic și intelectual”. J.J. Rousseau

Perescu-Ion-ClaudiuDin nefericire, marcat de tehnologia modernă, de lumea virtuală care l-au înlănțuit în spațiul închis al locului de muncă sau al casei, omul contemporan s-a depărtat de natură, de arenele sportive. Faptul că mulți copii ,,practică” astăzi diferite ramuri sportive pe calculator, în timp ce sunt ,,scutiți” de către părinții excesiv de protectori de orele de educație fizică desfășurate în școală, reprezintă un fenomen social real și deosebit de primejdios. Această realitate constituie un semnal de alarmă pentru toți factorii implicați în procesul de formare a tinerei generații. De aceea, cercetătorii din domeniul psihologiei sportului au un rol esențial nu doar în conturarea unor concepte și metodologii specifice, ci și în readucerea în atenția societății a celebrului dicton al lui Juvenal :,,Mens sana in corpore sano” .
Timpul petrecut în fața calculatorului și a televizorului crește direct proporțional cu vârsta, iar timpul petrecut în aer liber scade odată cu înaintarea în vârstă. Este îngrijorător faptul că în zilele de vacanță, în zilele de la sfârșitul săptămânii, elevii stau în fața calculatorului și a televizorului peste 10 ore, de cele mai multe ori fiind asistați de către părinți cu care vizionează nu numai emisiuni potrivite vârstei lor.
Din diverse motive copiii preferă să stea în detrimentul activităților în aer liber, iar cei care nu au calculator în casă preferă să-și petreacă timpul liber în cluburi sau la prieteni. Foarte rar ies însoțiți de părinți la plimbare în aer liber sau practică împreună cu părinții exerciții fizice.
Este bine de știut că, educația fizică desfășurată atât la nivel de învățământ primar cât și la nivel de învățământ gimnazial, liceal sau chiar universitar, îndeplinește un rol deosebit în procesul de formare și dezvoltare a personalității copilului. Specialiștii din domeniul psiho-pedagogic recunosc valențele formative în plan biologic, motric, psihic și social ale acestei discipline.
Putem afirma că societatea românească, datorită nivelului de educație redus, dar și datorită greutăților financiare cu care se confruntă, are o poziție rigidă, de inteligență sau chiar de respingere față de necesitatea practicării zilnice a exercițiilor de mișcare, de întreținere, motivând de cele mai multe ori lipsa timpului necesar ori greutățile de ordin material cu care se confruntă.
Prof. Perescu Ion Claudiu