Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Actualitate » Educaţia copilului de la 4 luni la 18 ani

Educaţia copilului de la 4 luni la 18 ani

Submitted by on 16 September 2009articol citit de 2,755 ori | No Comment

Învăţământul obligatoriu în România va fi de 11 clase şi cuprinde şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi clasele I-X. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 11 clase la zi încetează la 18 ani, de aici existând alte variante. Un copil poate intra la 4 luni în sistem şi poate ieşi la majorat. Legea Educaţiei mai prevede ca directorii de şcoală să nu aibă culoare politică.

Copiii vor rămâne în sistemul public de învăţământ timp de 18 ani

Copiii vor rămâne în sistemul public de învăţământ timp de 18 ani

Învăţământ de 11 ani
Principalele măsuri asumate de Guvern la capitolul Educaţie sunt următoarele: Învăţământul de stat, dar şi cel particular acreditat va primi finanţare de bază de la bugetul de stat, de la bugetele locale şi din alte surse; Educaţia va primi anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar Cercetarea va primi 1% din PIB; Educaţia din sistemul naţional de învăţământ se desfăşoară în limba română. Aceste se poate desfăşura şi în limba maternă şi în limbi de circulaţie internaţională;Învăţarea limbii române, ca limbă oficială, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de etnie;Religia, ca disciplină şcolară, face parte din trunchiul comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea. Dacă solicită în scris, părintele sau elevul major, poate să nu frecventeze orele de religie, iar situaţia şcolară i se va încheia fără această disciplină; Statul va acorda echivalentul a 500 de euro (la cursul de schimb leu/euro dat de BNR), fiecărui copil, cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma se depune într-un cont de depozit, numit cont pentru educaţie permanentă. Titularul contului este singura persoană care poate retrage suma din acest cont, începând cu vârsta de 14 ani. Utilizarea sumelor în alte condiţii decât pentru educaţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni, la un an; Învăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţie timpurie formată din nivelul ante-preşcolar (4 luni – 3 ani), respectiv nivelul preşcolar (3 – 6/7 ani), cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală;b) învăţământ primar: clasele I-IV;c) învăţământ secundar care cuprinde:i. învăţământ secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;ii. învăţământ secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII;d) învăţământ profesional postobligatoriu organizat în filiera tehnologică;e) învăţământ terţiar non-universitar: învăţământ postliceal.

Schimbări radicale
Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar şi cel mult 30 de ore pe săptămână pentru învăţământul secundar. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare, câţi şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate, conform prezentei legi.
Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar cuprind 60% discipline din trunchiul comun, de regulă 20% curriculum diferenţiat, şi de regulă 20% curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală.
Disciplinele şi activităţile cuprinse în curriculum la decizia şcolii/curriculumul în dezvoltarea locală se stabilesc de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe baza consultării cadrelor didactice prin consiliul profesoral, a elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a părinţilor prin comitetul reprezentativ al părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a agenţilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor.
Programele şcolare vor acoperi maximum 75% din numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ. Cadrul didactic dispune de minimum 25% din numărul de ore alocat fiecărei discipline pentru implementarea planurilor individualizate de învăţare şi optimizare a învăţării la clasă a elevilor.
Evaluarea predicativă a elevilor. Aceasta se realizează obligatoriu de cadrele didactice la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare. Pe baza rezultatelor evaluării predicative, se stabileşte nivelul iniţial al cunoştinţelor, deprinderilor/abilităţilor şi atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi disciplina/modulul de pregătire respectiv. Această evaluare nu are influenţă asupra traseului educaţional ulterior.

Bacalaureatul cu trei probe
Examenul naţional de bacalaureat va cuprinde trei probe scrise  în funcţie de profilurile absolvite:
-proba I – limbă şi literatură română – probă comună pentru toate profilurile şi specializările;
-proba II – o probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: matematică – pentru profilul real, pentru filiera tehnologică sau pentru filiera vocaţională; istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică sau vocaţională;
-proba III – o probă la alegere, în funcţie de filieră, profil şi specializare dintre grupele de discipline: fizică, chimie, biologie sau informatică – sau geografie, filosofie, logică, argumentare şi comunicare, economie, psihologie şi sociologie.

Comments are closed.