Economia românească și standardele Uniunii Europene

Loading

De curând, reprezentanţii guvernului Grindeanu şi oficialii F.M.I., alături de cei ai Comisiei Europene au avut o „întâlnire de lucru” pe teme economice actuale. S-a subliniat încă o dată că dezechilibrele economice pe care le-am contabilizat în ultimii ani, atrag atenţia că în România ultimilor ani nu a existat o piaţă funcţională. Exporturile şi investiţiile sunt încă deficitare, iar consumul, principalul motor al creşterii economice în ţara noastră, nu este deocamdată funcţional, după standardele Uniunii Europene.
Cu toate acestea, oficialii internaționali se fac că uită un detaliu: în timp ce marile puteri economice şi-au rezervat supremaţia în industrie, agricultură şi servicii,  României i s-a impus în realitate consumul. Mai ştim şi că fostele guverne le-au promis membrilor comisiei F.M.I., de fiecare dată, că vor respecta angajamentele asumate în relaţia cu F.M.I. şi Comisia Europeană. Concluzia? Cine pe cine păcăleşte… Am constatat cum din aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura şi industria au avut cel mai mult de suferit, în timp ce sectorul financiar-bancar, serviciile şi turismul au continuat aceeași politică, adică… pe loc repaus. Ţara noastră nu era pregătită din punct de vedere economic să adere la Uniunea Europeană, iar criza a făcut ca această situaţie să adâncească lipsurile şi insuficienţele. O simplă radiografie ne arată că piaţa economică românească funcţionează astăzi pe datorie și o va face în continuare pentru mulți ani.
Că F.M.I. nu ştie nimic despre economia românească, este o altă problemă. Mai grav este că nici „specialiştii” noștri nu par să fi avut sau să aibă cunoştinţe temeinice despre economia României. Cert este că am pierdut prea multe fabrici, uzine sau combinate şi suprafeţe întregi de teren arabil au fost lăsate de izbelişte. Toţi aceştia, de la reprezentanţii F.M.I. la specialiştii români, trăiesc într-o lume a lor, teoretică, despre economie. Nu înţeleg şi nici nu par dornici să înţeleagă mecanismele reale ale unei economii precum cea a României, care miroase a faliment de prea multă vreme.
În plus, de câțiva ani buni, reprezentanții F.M.I. în România, îşi tot exprimă opinia despre situaţia economică a României, ca fiind la „recuperare intensivă”. În realitate, rămăşiţele economiei româneşti au dispărut cu desăvârşire în momentul când ţara noastră a fost integrată în Uniunea Europeană şi pe multe uşi a început să apară scris cu majuscule: faliment. Sau asta înţeleg marile puteri ale U.E. prin recuperare intensivă a economiei, în ţări precum România?