Noul studiu Eurobarometru dat publicităţii în această săptămână arată faptul că, în continuare, românii apreciază situaţia economiei, ca fiind destul de proastă, sau foarte proastă. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre subiecţi au declarat că sunt mulţumiţi de viaţa lor. Chiar şi Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, pare mulţumit. A promis că îşi va schimba pantofii şi s-a ţinut de cuvânt.
Înţelegem că gradul de mulţumire al populaţiei nu are neapărat legătură cu situaţia financiară a ţării şi ajungem, cel puţin analizând acest sondaj, să dăm dreptate din nou (ne)specialiştilor, care, asemenea unor cioclii profesionişti ne liniştesc… de tot. Încă în criză economică, scăpând doar de recesiune, suntem într-o situaţie incomparabil mai bună decât populaţia din ţările dezvoltate. Românii posedă „tehnici de supravieţuire dezvoltate în timpul crizelor epocii Ceauşescu”. Citim, şi ne facem că nu înţelegem. Apoi căutăm să ne liniştim prin autosugestie. Din cauza rămânerii noastre în urmă faţă de Occident, putem „supravieţui mai uşor” crizei, încearcă să ne convingă aşa-zişii specialişti. Le-am mulţumi frumos pentru tot efortul depus în munca de lămurire, dar nu suntem nici proşti, nici tâmpiţi, cum ne cred unii.
În plus, există şi o serie de pseudo-specialişti care caută să ne liniştească utopic, mai ceva ca în vremea „epocii de aur”. „Economia românească este stabilă şi sănătoasă în acest moment şi este pregătită pentru investiţii profitabile solide, pe termen lung” (sic!?). Veţi ghici, desigur, că vorbim de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Acesta continuă să vadă economia noastră ca fiind stabilă şi sănătoasă. Mai sănătoasă poate chiar decât noua nuanţă de portocaliu, obţinut prin amestecul unui roşu socialist, cu un galben liberal.
Guvernatorul BNR s-a încăpăţânat să adauge că economia românească este pregătită pentru un nou ciclu de creştere economică sustenabilă, care se doreşte a fi pe termen lung. „În prezent, economia românească este stabilizată şi este pregătită pentru un nou ciclu de creştere sustenabilă. O creştere pe care o dorim pe termen mai îndelungat, bazat pe factori care să nu ducă la apariţia dezechilibrelor din trecut, ci la diminuarea lor”, a subliniat guvernatorul BNR.
Ciudat, am putea spune, din moment ce, potrivit aceluiaşi studiu recent, la nivelul întregii Uniuni Europene aprecierile faţă de situaţia economică actuală sunt majoritar negative. Astfel, 70% din cetăţenii statelor UE au o părere proasta sau foarte proastă despre situaţia actuală a economiei lor naţionale. Eurobarometrul arată că nivelul de apreciere al situaţiei economiei în România este de 4%, de şapte ori mai mic decât media la nivelul UE 27 -28%. Dar încă e bine şi lucrurile par să rămână la fel de portocalii ca până acum, desigur cu o nuanţă în plus.
