Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Actualitate, Editorial » Echilibrul bugetar, soluţie de criză

Echilibrul bugetar, soluţie de criză

Submitted by on 4 August 2010articol citit de 1,173 ori | No Comment

Pornind de la dimensionarea bugetului de venituri şi cheltuieli ale structurilor organizatorice ale consiliilor locale, factorii determinanţi care ar trebui să stea la baza acestora trebuie să ţină cont în mod obligatoriu de mai multe considerente: posibilităţile bugetului prin veniturile proprii de realizat de a acoperi necesarul de finanţare a activităţilor din cadrul structurilor sus menţionate; redistribuirea surselor proprii de finanţare precum şi cele redistribuite de la bugetul de stat, funcţie de necesităţile şi oportunităţile cheltuielilor ce trebuie susţinute; limitarea angajamentelor de natura cheltuielilor materiale acolo unde se impune reducerea acestora şi nu acolo unde menţinerea activităţilor în sine impune uneori cheltuieli mai mari decât cele aferente perioadei anterioare din vari motive obiective, cum ar fi suplimetarea locaţiilor unde sunt consumatori de energie gaze sau suplimentarea tot faţă de perioada anterioară a cheltuielilor privind dotarea sau creşterea standardului de calitate al prestaţiei respective către cetăţeni (cazul grădiniţelor, căminelor, cabinetelor medicale din cadrul unităţilor şcolare- situaţii în care nu se poate plafona sau reduce comparativ cu perioada anterioară volumul cheltuielilor, întrucât reglementările în vigoare prevăd obligativitatea încadrării în standarde bine determinate); urgentarea descentralizării (la finanţare) a învăţământului preuniversitar, în sensul autonomizării persoanelor juridice care angajează cheltuielile ordonatorului de credite respectiv în actualul sistem de finanţare a învăţământului preuniversitar; angajarea, de către ordonatorii terţiari, de cheltuieli bugetare se face în mod aleator, care nu ţine cont de oportunitatea angajării acestora şi mai ales de importanţa cheltuielii care trebuie angajată ca strictă necesitate (aceasta deoarece, de exemplu, în tosalitatea lor, fondurile extrabugetare complinesc sursele bugetare ale unei instituţii de învăţământ, provenienţa acestora datorându-se expluatării bunurilor patrimoniale ce aparţin consiliului municipal local şi sunt întreţinute de acesta); orientarea ordonatorilor terţiari, secundari şi chiar principali de credite în exerciţiul bugetar al trimestrului III şi IV s-a făcut către menţinerea standardelor de calitate a serviciilor prestate, prin limitarea cu maximă exigenţă a achiziţiilor publice de bunuri, a investiţiilor, precum şi a reparaţiilor de întreţinere a bazei materiale.
Există şi neclarităţi care ne încurcă. Un impediment în ducerea la îndeplinire a unor acte normative cum ar fi acţiunea „mărul” în şcoli, reglementată prin ordinul 24/2009, este neclaritatea aspectului cel mai important al problemei de implementat: sursa de finanţare. Prin demersurile pe care le-am făcut la APIA, în conformitate cu prevederile actului normativ sus menţionat, nu s-a adus nici o clarificare  în sensul problemei alocării sumei de 4,5 miliarde lei vechi, cât reprezintă costul merelor pe un an şcolar pentru cei 8000 de elevi din Târgu Jiu care trebuie să le primească. Primăria nu are prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli această sumă, iar o rectificare se dispune de către executiv. Şi, chiar dacă s-ar asigura, prin redistribuire, sumele respective, nu este timpul fizic necesar pentru licitaţie, pentru a respecta termenele prevăzute de ordonanţă.
Considerăm că măsurile trebuie dispuse de ordonatorul principal de credite, după o analiză detaliată a tuturor structurilor organizatorice din subordinea consiliului local, privind structura activităţilor acestora şi  a angajamentelor de cheltuieli bugetare, corelate cu prevederile in integrum a surselor de finanţare ale bugetului local.  Numai aşa,  această perioadă până la finele anului 2010 va fi trecută, ce e drept, cu mari greutăţi, dar, având în vedere că măsurile de restabilire a echilibrului bugetar au fost corect dimensionate, se va ajunge la o execuţie bugetară anuală care să poarte cât mai puţin amprenta crizei economico- financiare.

Comments are closed.