Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Dovezi de viaţă materială din vremea geto-dacilor descoperite în judeţul Gorj

Dovezi de viaţă materială din vremea geto-dacilor descoperite în judeţul Gorj

Submitted by on 21 July 2010articol citit de 3,453 ori | No Comment

Spiritualitatea geto-dacilor în contextul numeroaselor dovezi de viaţă materială este atestată în judeţul Gorj, fapt ce ne determină să aprofundăm acest aspect al ei, integrându-l nivelului de documentare arheologic. Geto-dacii îmbinând cu multă ingeniozitate tradiţiile locale cu influenţele străine au creat o adevărată artă a prelucrării argintului. În acest sens, o piesă de o rară frumuseţe sub forma unei coroane de argint a fost găsită într-o urnă de incineraţie descoperită în necropola de la Turburea – Spahii (sec. III – II î. Hr.). Aceasta este făcută dintr-o foiţă subţire de argint şi ornată la bază cu un şir de proeminenţe făcute prin presare din interior spre exterior.

Arheologii gorjeni au reuşit să descopere nenumărate dovezi ale spiritualităţii dacilor pe aceste meleaguri

Arheologii gorjeni au reuşit să descopere nenumărate dovezi ale spiritualităţii dacilor pe aceste meleaguri

Strămoşii noştrii îmbinând cu multă ingeniozitate tradiţiile locale cu influenţele străine au creat o adevărată artă a prelucrării argintului. În acest sens, o piesă de o rară frumuseţe sub forma unei coroane de argint a fost găsită într-o urnă de incineraţie descoperită în necropola de la Turburea – Spahii (sec. III – II î. Hr.). Aceasta este făcută dintr-o foiţă subţire de argint şi ornată la bază cu un şir de proeminenţe făcute prin presare din interior spre exterior

Meşteşugul prelucrării argintului
Ca o dovadă a originii locale a meşteşugului prelucrării în mod artistic al argintului sunt şi tezaurele compuse din obiecte decorative precum este cel descoperit în deceniile trecute la Piana – Rovinari. Tezaurul, pe lângă monede, cuprinde 28 de piese: 2 coliere, 2 brăţări, 2 cercei, 12 inele, 8 catarame de centură, un pandantiv şi o plăcuţă de formă dreptunghiulară. Obiectele de podoabă descoperite sunt lucrate din bare, sârme şi plăcuţe de argint, care se impun prin arta deosebită cu care au fost executate şi finisate.
Un alt obiect de podoabă artistic lucrat de factură dacică a fost găsit într-un tezaur monetar roman, care a fost descoperit întâmplător în castrul de Bumbeşti Jiu – Gară. Obiectul este un lănţişor confecţionat în motivul şarpelui, făcut flexibil din verigi mici unite. Se păstrează fragmentar având lipsă cele două capete. Cronologic, lănţişorul se atribuie secolelor I î. Hr. – I d. Hr. Descoperiri asemanătoare s-au mai întâlnit la Bistriţa Năsăud, Bălăneşti (jud. Olt), Şeica Mică, Săliştea, Coada Malului.
În categoria obiectelor de podoabă putem aminti şi mărgelele executate din lut, pasta de sticlă de culoare albă sau galbenă verzuie cum sunt cele de la Turburea – Spahii şi Socu – Bărbăteşti. Pe lângă acestea sunt şi cele descoperite din pastă sticloasă, piese de import roman cunoscute sub denumirea de „perle de sticlă” sau mărgele  tip „coadă de păun” descoperite în săpăturile arheologice de la Turburea – Spahii, Vârţ – Rovinari, Socu –  Bărbăteşti, Poienile Mici – Teleşti, iar prin descoperiri întâmplătoare la Alimpeşti şi Albeni. Acestea se pot data în secolul I d. Hr.

În ceramica pictată

Aveţi în imagine o parte dintre dovezile arheologice pe această temă identificate în Gorj

Aveţi în imagine o parte dintre dovezile arheologice pe această temă identificate în Gorj

Trăsăturile artei dacilor pot fi sesizate şi evidenţiate şi în domeniul ceramicii pictate. În judeţul Gorj ceramica pictată este descoperită în canititate mai mică şi provine de la fructiere, străchini, chiupuri şi ulcioare. Pasta este fină de culoare alb-gălbuie şi este pictată în funcţie de destinaţia vasului, la exterior sau interior cu linii de culoare brun-roşcată. La fructiere pictura este amplasată pe faţa interioară a peretelui şi este realizată prin linii drepte, groase de cca. 5 – 6 mm  trase pe orizontală şi şerpuite pe verticală. La ulcior pe fragmentul de gât ce a fost descoperit pictura este amplasata la baza acestuia şi constă într-o linie groasă de cca. 5 mm, trasă cu o pensulă pe orizontală. La chiupuri (vase mari) pictura a fost făcută sub buza acestora iar la străchini, pe câteva fragmente, s-au păstrat linii subţiri trase imediat sub buze, atât în interior cât şi în exterior.
Fragmentele ceramice amintite au fost descoprite în aşezarea dacică de la Socu – Bărbăteşti, datată în secolul I î. Hr. – I d. Hr.

Ritul şi ritualul de înmormântare la daci
Ca elemente de spiritualitate sunt ritul şi ritualul de înmormântare care făceau parte din obiceiurile şi credinţele dacilor, iar acest fapt poate fi bine ilustrat pe seama descoperirilor arheologice în mormintele geto-dacilor din Gorj.
Ritul în cazul mormintelor geto-dacice descopeite în Gorj constă în incinerarea cadavrului, care ardea împreună cu inventarul de ofrandă ce îi aparţinea (vase ceramice, arme, obiecte de podoabă, obiecte de harnaşament, etc.) la un rug funerar ce se găsea la marginea necropolei (ustrinum).
Ritualul de la cimitirul geto-dacic de la Teleşti-Drăgoeşti (sec. V – IV î. Hr.) şi Alimpeşti (sec. V î. Hr.) era constituit prin depunerea resturilor incinerate (obiecte de metal, vase, podoabe) direct pe solul antic şi în câteva rânduri în urne pe un postament de piatră sau într-un ring de bolovani de rîu.
La poalele dealului „Cioaca cu Bani”, unde se află cetatea de la Vârţ – Rovinari au fost descoperite două morminte dacice. Resturile rămase de la incinerare au fost depuse pe fundul gropii. Aceste morminte se deosebesc între ele în ceea ce priveşte inventarul: unul are două mărgele, fragmente ceramice cu urme de ardere secundară, cenuşe şi cărbuni, iar celălalt are ca inventar funerar un vărf de lance cu lama în formă de frunză de salcie, o sabie lungă (gladius), cenuşă şi cărbuni. Primul mormânt aparţinea unei femei, iar al doilea unui luptător.
Elementele de spiritualitate dacică descoperite în Gorj evidenţiază nivelul de civilizaţie materială şi spirituală al strămoşilor noştrii. Existenţa unei înfloritoare civilizaţii ale geto-dacilor este rezultatul eforturilor şi ingeniozităţii unui factor demografic stabil din zona Gorjului, ca de altfel din întregul cuprins al României.

Comments are closed.