Dosar penal tergiversat, la Curtişoara

Loading

În timp ce expertul numit în cauza caselor strămutate fără autorizaţii şi avize şi fără respectarea celor mai elementare reguli, din Muzeul Curtişoara, trage de timp, firma care se face vinovată continuă să câştige licitaţii de restaurare a monumentelor  şi să lucreze cu încălcarea legii. De curând, o altă lucrare a fost sistată de Ministerul Culturii, la biserica din Fărcăşeşti, sat Broşteniţa, din cauză că săpăturile pentru fundaţie s-au făcut fără supravegherea unui arheolog, aşa cum prevede documentaţia de autorizare.

Biserica de lemn din satul Broşteniţa,comuna Fărcăşeşti, cu hramul „Sfântul Iona Botezătorul”,  a fost finanţată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului, în cadrul Programului Naţional de Restaurare, pentru lucrări de consolidare- restaurare. Firma executantă este SC AXA RECONST SRL din Sighetul Marmaţiei, aceeaşi care a făcut şi strămutarea celor trei monumente de la Curtişoara, din cadrul Muzeului  Arhitecturii Populare. Deşi la Fărcăşeşti aceasta a cerut avizele necesare, a „uitat” de unul. Acela de supraveghere a lucrărilor de către un arheolog, aşa cum prevede legea, în general. Cu toate acestea, firma a solicitat prin adresă Muzeului Judeţean Gorj să supravegheze lucrările  când şanţurile erau săpate şi o mare parte din fundaţie turnată, după cum ne-a declarat directorul instituţiei, Dumitru Horopan: „când am mers acolo, şanţurile erau săpate sub biserică, iar fundaţia turnată în proporţie de 80%, deci nu mai putea fi vorba de supravegherea săpăturilor. Firma trebuia, mai întâi, să ceară avizul de la Ministerul Culturii pentru supravegherea lucrărilor, iar după ce-l primea, trebuia să ne solicite nouă specialist în arheologie. Nu să ne cheme aproape de terminarea fundaţiei şi noi să semnăm că am fost de la început.”  La rândul său, Monica Vlădăianu, director interimar la Direcţia de Cultură Gorj ne-a declarat că a sistat lucrările, până la intrarea în legalitate. „Aşa cum prevedea proiectul, săparea fundaţiilor trebuia făcută după descărcarea de sarcină arheologică, sau, dacă nu era cazul, după ce arheologul care a supravegeat lucrările a stabilit că pe aria aflată în zona monumentului nu există situri arheologice. Pentru că firma nu ne-a prezentat un raport în acest sens, am dispus sistarea lucrărilor.”

Firma constructoare are nevoie de raportul arheologului, pentru continuarea lucrării
Firma constructoare are nevoie de raportul arheologului, pentru continuarea lucrării

Vasile Bîrlea, unul dintre cei doi asociaţi ai firmel SC AXA RECONST SRL spune, însă, că el a consolidat şi restaurat 40 de biserici şi la niciuna nu s-a pus această problemă: „Eu am lucrat ca muzeograf şi ştiu despre ce e vorba.  Noi am consolidat şi restaurat 40 de biserici, au fost şi recepţionate şi nu ni s-a cerut aşa ceva, pentru că se ştia că nu prezintă interes din punct de vedere arheologic.” Asociatul lui Vasile Bârlea, Gheorghe Tivadar, a fost mai direct, dar acesta dă vina pe cei de la muzeu că nu au venit imediat ce li s-a trimis adresă: „Am trimis adresă vineri la muzeu, să vină să supravegheze lucrările, dar n-am primit nici un răspuns până marţi.” În consecinţă, firma a lucrat fără  supraveghetor, deşi din documentaţie reiese clar că era nevoia mai întâi de raportul arheologului, după care putea fi turnată fundaţia.

Remember Curtişoara
Din fericire, se pare că la Broşteniţa nu exista nici un sit arheologic sub biserică, după cum ni s-a spus de unii şi de alţii, informaţia nefiind, încă, confirmată de un specialist. La Curtişoara, însă, s-au distrus, într-o oarecare măsură, chiar monumentele ce erau date spre strămutare şi restaurare, sau au fost făcute lucrări menite să distrugă, în timp. Protagonist:  aceeaşi firmă, care, sub conducerea fostului director al Muzeului, Vasile Marinoiu, a strămutat, pe 3 miliarde lei vechi, Casa Ceroi- Glodeni, Pivniţa de Deal de la Bălăneşti şi Căzănia. Bani tot de la Ministerul Culturii, care a dat 7 miliarde, pentru mai multe case, ce urmau să fie strămutate dintr-o parte în alta a muzeului. Aici, cu toate că se lucra pe raza unui monument, adică muzeul în sine, nu s-a luat nici un aviz, de nici unde. Nici autorizaţii de demolare, nici de construire, cu toate că sunt construcţii în toată regula, inclisiv cu fundaţie. În plus, pentru că respectivele construcţii nu au fost conservate corespunzător şi nici demolate cu grijă, s-au distrus atât de rău, încât firma a găsit de cuviinţă să le lege, din loc în loc, cu sârmă, ba într-un loc chiar cu un fermoar de plastic, ca să nu se dărâme. În plus, la casă, grinzile au fost puse direct peste fundaţie, fără izolaţia obligatorie. Căpriorii care au fost înlocuiţi sunt din esenţa brad, deşi restul casei e din altă esenţă ceea ce e din nou incorect,  în mijlocul casei de lemn a fost construit  un perete despărţitor din cărămidă, cu fundaţie de beton, corlata e prinsă cu sârmă, să nu cadă, iar vatra nu a mai fost făcută, în locul ei tronând un morman de cărămizi.
Aici, Vasile Bârlea ne-a servit, pe rând, două variante. Mai întâi ne-a declarat că lucrările nu au fost terminate, fiind sistate în urma scandalului mediatic iscat, iar apoi, când şi-a dat seama că avem cunoştinţă că lucrările au fost recepţionate şi plătite, a afirmat că la procesul verbal de recepţie nu a făcut nimeni nici o observaţie, dar s-a oferit să remedieze probelmele: „Să ne cheme şi remediem, unde e cazul. Putem rezolva şi hidroizolaţia la casă, că există tehnologii.”

Restaurare de monumente din lemn, făcută cu fermoar de plastic şi sârme
Restaurare de monumente din lemn, făcută cu fermoar de plastic şi sârme

Aşa cum am văzut „tehnologia” de la Fărcăşeşti, ca să lucrezi la fundaţie, trebuie să suspenzi construcţia de lemn pe buşteni, doar că biserica din Broşteniţa e mult mai solidă decât casa din muzeu, aceasta din urmă, legată cu sârmă din loc în loc, riscând să se dezmembreze, dacă ar mai fi ridicată. Plus că, de când au fost retrase cele 4 miliarde pentru celelalte case şi s-a întocmit dosarul penal, nimeni nu s-a mai atins de obiective, pentru că legea nu permite.

Au trecut doi ani
Au trecut doi ani de când este dosar penal la Curtişoara şi… nimic. Purtătorul de cuvând al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj ne-a declarta că s-au făcut cercetări, au fost audiate persoanele implicate, s-a dispus efecturarea unei expertize, dar aceasta nu a fost primită, încă. Expertul Dumitru Banciu spune, însă, că nu e singura întârziată pe care o are: „Să nu credeţi că e singura expertiză întârziată pe care o am, să nu se creadă că e intenţionat. O voi termina în câteva zile şi apoi vă pot da un punct de vedere.”