Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Documente revelatoare din activitatea Cercului Cultural Învățătoresc Vădeni

Documente revelatoare din activitatea Cercului Cultural Învățătoresc Vădeni

Submitted by on 5 June 2012articol citit de 1,392 ori | No Comment

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează documente referitoare la   învăţământul românesc din perioada interbelică atunci când s-au produs numeroase transformări în acest sistem după cum putem afla dintr-un proces verbal întocmit cu ocazia desfăşurării cercului cultural al învăţătorilor din plasa Ocolu din anul 1938.

Din Cercul Învățătorilor din Plasa Ocolu făceau parte și cei de la Școala din Ceauru

Din Cercul Învățătorilor din Plasa Ocolu făceau parte și cei de la Școala din Ceauru

Dascălii în această perioadă erau organizaţi în cercuri culturale şi periodic se întruneau pentru a dezbate noile norme impuse de minister iar cu aceiaşi ocazie organizau şi alte manifestări culturale.Întotdeauna când aveau loc astfel de întruniri culturale acestea începeau dimineaţa la ora 8 când membrii cercului respectiv participau la slujba religioasă oficiată de preotul local în biserica satului în care se afla şcoala organizatoare.

Activitatea școlii în normalitate
O astfel de adunare culturală s-a ţinut în data de 4 decembrie 1938 când cercul cultural al învăţătorilor din plasa Ocolu a fost ţinut la şcoala din satul Vădeni unde la ora 8 dimineaţa cei prezenţi au participat la slujba religioasă oficiată de către preotul paroh local Voinescu împreună cu preotul-învăţător Dobriceanu Pantelimon din Dobriţa. Cu aceiaşi ocazie s-a oficiat şi un parastas în memoria învăţătorilor care s-au jertfit pentru patrie şi neam în primul război mondial continuând apoi cu o predică susţinută de către acelaşi preot Voinescu.
După încheierea şedinţei religioase membrii cercului s-au deplasat la localul şcolii primare din localitate unde în prezenţa revizorului şcolar Cătuţ V. Constantin a sub-revizorului şcolar de cancelarie Bumbulescu Constantin dar şi a altor autorităţi, sub-revizorul şcolar Pupăză Dumitru, în calitatea sa de preşedinte al cercului, a deschis şedinţa printr-un omagiu adresat Regelui Carol al II-lea în timp ce asistenţa intona Imnul Regal.
S-a format apoi biroul cercului alegându-se vicepreşedinţi în persoana lui P. Popeangă din Leleşti şi Pantelimon Niculescu-Monu din Stăneşti, ca reprezentant al străjerilor a fost desemnat învăţătorul C. Făgaş din Leleşti, din partea căminelor culturale I. Manta din Voiteşti, membrii supleanţi au fost aleşi Vasile Bretoiu din Ceauru şi Grigore Aninoiu din Băleşti iar ca secretari V. Săvulescu şi Gheorghe Blendea ambii de la şcoala Dobriţa.
Revizorul şcolar C. V. Cătuţ a luat primul cuvântul şi a ţinut să menţioneze ca lucrările cercului să se facă în linişte şi cu demnitatea caracteristică învăţătorilor atrăgând atenţia că aveau să fie asistaţi de şeful postului de jandarmi în conformitate cu ordinul Rezidentului Regal al Ţinutului Olt.
S-a intrat apoi în ordinea de zi dându-se cuvântul învăţătorului de la Stăneşti Pantilimon Niculescu-Monu care a tratat subiectul „Noua programă analitică” arătând cu această ocazie superioritatea noii programe şcolare faţă de cea veche motivând şi necesitatea acestei schimbări deoarece „şcoala, care se foloseşte de programă ca de un plan de lucru în educaţie, dat fiind evoluţia societăţii, e ţinută a fi în pas cu vremea, împlinindu-şi rostul de a fi creată pentru societate.” A accentuat şi grija faţă de necesitatea educaţiei sănătăţii şi educaţiei artistice promovate de noua programă care lipseau din cea veche continuând să prezinte şi restul de inovaţii în bine propulsate de noile reglementări din învăţământ analizând „toate capitolele referitoare la educaţia sănătăţii, a minţii, artistice şi moral-religioasă, arată unele lacule la geografie cl. III, matematică cl. I şi II, la istorie unde de abia în cls. IV se vorbeşte copiilor despre M. S. Regele, după care accentuează asupra inovaţiilor introduse: activitate în grup, caracteristică firii Românului, introducerea lecţiunilor de la datoriile omului şi cetăţeanului, introducerea instrumentelor la muzică, educaţie a sănătăţii şi artistice.”
Subiectul a fost tratat după cum se specifică în procesul verbal întocmit cu această ocazie „cu o rară competenţă” însă în completare au mai luat cuvântul învăţătorul Constantin Ionescu de la Bălăceşti, revizorul şcolar C. V. Cătuţ, P. Popeangă din Leleşti, Antonie Predescu dar şi preotul Constantin Dănău profesor de pedagogie la Şcoala Normală din Târgu Jiu.

Căminele culturale, o prioritate
În continuare a luat cuvântul învăţătorul P. Popeangă din Leleşti care a tratat subiectul „Serviciul social şi învăţătorul” arătând că învăţătorul a lucrat din totdeauna în serviciul societăţii nu numai între cei patru pereţi ai şcolii ci prin căminele culturale, cercurile culturale, biblioteci dar şi alte societăţi cu scopuri asemănătoare având un rol deosebit în culturalizarea maselor însă din cauza implicării politice în instituţiile de învăţământ din acea perioadă a precizat că toată truda dascălilor risca să fie irosită în zadar. A elogiat în continuare efortul şi strădania depuse de Rege în reorganizarea căminelor culturale în activitatea cărora erau direct implicaţi dascălii.
Tot referitor la căminele culturale a luat cuvântul apoi directorul Căminului Cultural judeţean, Miron Constantinescu care a explicat cu lux de amănunte rolul acestei instituţii în demersul de propăşire culturală a naţiunii îndemnând cu această ocazie pe toţi învăţătorii să întemeieze cămine culturale în fiecare sat. Alocuţiunea acestuia a fost completată cu câteva adăugiri făcute de către C. V. Cătuţ şi Dumitru Pupăză.
A urmat la cuvânt învăţătorul Gheorghe Lascu din Dăneşti care a tratat un subiect referitor la străjeri, subiect în vogă la vremea respectivă, arătând prin discursul său evoluţia societăţii româneşti dar şi dezacordul între şcoală şi viaţă sau criza morală. Programul străjeriei era „Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege” punând pe prim plan reînvierea trecutului, trăirea prezentului şi pregătirea viitorului arătând că prin această deviză se urmărea „o împletitură între traiul neamului din trecut cu toate ale lui: credinţă, port, obiceiuri, manifestări” dar şi aspiraţii spre un viitor al neamului românesc ce prin educaţie să devină sănătos la minte, trup şi suflet capabil să păstreze moştenirea lăsată de înaintaşi. Această educaţie se baza pe trei etape de creştere a copiilor: 7-11 ani, 11-14 ani şi 14-18 ani şi nu urmărea altceva decât formarea unei discipline consimţite având îndeletniciri practice toate în comun sau în grup, ce se dorea a fi „caracteristica neamului nostru.” Preotul Constantin Dănău a completat şi el această alocuţiune şi a arătat legătura între cele trei instituţii: şcoală, străjerie şi serviciul social, toate animate de învăţători.
Ultimul subiect al acestei adunări a avut ca titlu „Contribuţiuni la o pedagogie românească” şi ar fi trebuit să fie prezentat de învăţătorul Titu Bogdan din Iaşi însă din lipsă de timp s-a renunţat la a mai fi luat în dezbatere.
Înaintea încheierii acestui cerc revizorul şcolar a ţinut să facă unele lămuriri asupra activităţii de după amiază pentru care învăţătorii au propus discuţii referitoare la orarul şcolar, toţi fiind de acord ca programul de vară să se desfăşoare între orele 8-1 iar cel de iarnă între 9-2 motivând aceasta prin faptul că propunerea era în avantajul elevilor ce locuiau la distanţe mai mari de şcoală. S-a mai discutat pe scurt însă şi despre înfiinţarea cantinelor şcolare.

Activități practice
Programul de după amiază a constat în formarea a zece echipe care împărţite pe sectoare aveau îndatorirea de a achiziţiona sau colecta diferite obiecte pentru formarea unui muzeu al şcolii din localitate fiind astfel colectate următoarele obiecte: patru monede vechi şi una stalactită calcaroasă, un răsuc vechi, una suveică veche, două furci pentru tors, un mosor, una talancă, una cusătură cu motive naţionale, una catrinţă, o carte veche, o ţeavă de pistol de alamă veche, un opreg vechi, o icoană şi o solniţă. Acestea au fost colectate de doar patru dintre echipe deoarece restul echipelor au susţinut că pe sectoarele lor nu s-au găsit astfel de obiecte.
Spre seară acestea au fost predate directorului şcolii Popescu Gheorghe pentru formarea noului muzeu şcolar împreună cu observaţiile culese pe teren referitoare la starea de sănătate a locuitorilor din Vădeni precum şi a gospodăriilor acestora.
La ora 6 seara s-a dispus încheierea acestui cerc cultural nu înainte însă ca toţi cei prezenţi să fie de acord ca din salariul lor să l-i se oprească suma aferentă cumpărării unui automobil necesar organelor de control ale Inspectoratului Judeţean Gorj.
Dan Cismașu

Comments are closed.