Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Distrugerea documentelor istorice ale Gorjului

Distrugerea documentelor istorice ale Gorjului

Submitted by on 14 October 2010articol citit de 2,489 ori | No Comment

Deşi judeţul Gorj a fost printre primele judeţe care şi-au înfiinţat arhive judeţene (încă de la 1873), din păcate în ziua de astăzi iubitorii de istorie nu beneficiază decât de o mică parte a documentelor elaborate de înaintaşii lor.

Pentru a nu dispărea informaţia în urma distrugerilor e bine ca documentele istorice să fie asigurate

Pentru a nu dispărea informaţia în urma distrugerilor e bine ca documentele istorice să fie asigurate

Distrugerile de documente înainte de anul 1831, când sunt înfiinţate Arhivele Statului, sunt oarecum normale dacă se au în vedere desele schimbări de domnitori, invaziile şi jafurile popoarelor din jur.
Din păcate, după apariţia la nivelul statului a unei instituţii specializate în păstrarea şi conservarea documentelor, distrugerile de documente au continuat, fie că a fost vorba despre  incendierea voită a arhivelor, despre incendii accidentale, despre inundaţii, despre distrugerea documentelor pentru a şterge urmele diverselor afaceri necurate sau despre degradarea treptată datorită condiţiilor improprii de păstrare. Ca rezultat al acestor cauze, cei ce se apleacă spre a studia istoria Gorjului vor avea surpriza să nu regăsească în arhivele din Gorj mai bine de 100 de ani de istorie. Practic, la ora actuală, datorită distrugerilor suferite de arhive în acei ani, datorită rea-voinţei, intoleranţei şi a indolenţei factorului uman, arhivele gorjene nu au decât 2 fonduri arhivistice aparţinând unor primării comunale, începând cu anul 1864, în condiţiile în care, prin legea comunală din 31 martie 1864, au fost înfiinţate în judeţul Gorj, 154 comune rurale.

Lipseşte un secol de istorie
Până de curând părerea acceptată era aceea că cea mai mare parte a acestor distrugeri de documente s-ar datora trupelor de invazie din Primul Război Mondial. În timpul ocupaţiei dintre 1916-1918, judeţul Gorj  a suferit pierderi inestimabile în ceea ce priveşte arhivele. Conform mărturiei succinte a unui contemporan al evenimentelor, N. Jac. Constantinescu, Prim-Preşedinte al Tribunalului Gorj, aflăm că „Arhivele primăriilor au fost distruse, arse sau aruncate în şanţuri”, soartă avută din păcate şi de arhivele judecătoreşti, ale Serviciului Tehnic al judeţului Gorj ş.a.  Conform acestei mărturii, ne putem explica faptul că la ora actuală, dintre cele 154 de fonduri ale primăriilor comunale apărute în 1864, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale nu deţine arhive începând cu anul 1864 decât de la două dintre acestea.
Totuşi, cele semnalate de către N. Jac. Constantinescu în lucrarea intitulată „Atrocităţi germane”, apărută la Târgu Jiu în anul 1925 nu explică lipsa celei mai mari părţi a documentelor aparţinând Prefecturii Judeţului Gorj. Pentru perioada 1836-1940 în fondul arhivistic „Prefectura Judeţului Gorj” nu există decât un număr de 199 de dosare şi registre, în condiţiile în care numai pentru anul 1835 sunt înregistrate 150 de unităţi arhivistice.

Enigma distrugerii de documente
Explicaţia dispariţiei fondului documentar al judeţului Gorj pare să aibă mai mult legătură cu nepăsarea autorităţilor publice decât cu distrugerile trupelor de ocupaţie.
Conform unor dosare păstrate la Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale se poate documenta o distrugere masivă de documente aparţinând la patru instituţii reprezentative ale judeţului: Prefectura Judeţului Gorj, Tribunalul Judeţean Gorj, Administraţia Financiară a Judeţului Gorj şi Poliţia oraşului Târgu Jiu. În anii 1943-1944, cele patru instituţii au trimis spre topire la Fabrica de hârtie „Letea” o cantitate de 21.430 de Kg. de documente, fără a cere avizul Arhivelor Statului Craiova. Din păcate, directorul de atunci al instituţiei, C.S. Nicolăescu-Plopşor, nu a trieze, pentru a extrage documentele cu valoare istorică, decât o cantitate de 5830 Kg., reuşind să salveze de la topire 317 de dosare ale Tribunalului Judeţean Gorj (1836-1893) şi Prefecturii Judeţului Gorj precum şi 11 condici de stare civilă ale unor comune din judeţul Gorj. Restul documentelor, însumând 15.600 Kg. de hârtie au fost topite, fără a fi triate de un reprezentant al Arhivelor Statului.
Scenariul se va repeta câţiva ani mai târziu, în timpul regimului comunist. În perioada anilor 1948-1950, sunt predate fără discernământ la D.C.A. documente create înainte de instaurarea comunismului. Prioritatea, ca şi în cazul anilor 1943-1944, era de a asigura fabricile prelucrătoare de hârtie cu materie primă. Aşa cum rezultă dintr-o adresă a D.C.A. trimisă Secţiunii Regionale Gorj a Arhivelor Statului, preluând dosarele de arhivă ale instituţiilor existente, se asigurau condiţii pentru ca muncitorii să-şi poată depăşi planul, ceea ce „ … ar asigura instaurarea Societăţii Socialiste, Victoria Păcii împotriva aţâţătorilor la un nou război imperialiştii Anglo-Americani şi slugile lor”. Proaspăt înfiinţată în anul 1951, Secţiunea Regională Gorj a Arhivelor Statului reuşeşte salvarea unor documente din anii 1898-1944, aparţinând Tribunalului Gorj, unor judecătorii de ocol, Preturii Plasei Peşteana, unor primării comunale ş.a., folosite pentru împachetarea unor produse comercializate de către Întreprinderile Comerciale de Stat „Alimentara” şi „Textile”.
Tot ceea ce putem spera, având în vedere cele de mai sus, este ca pe viitor cei care sunt factori de decizie în instituţiile statului să conştientizeze importanţa păstrării tuturor documentelor de valoare istorică, pentru a putea transmite generaţiilor viitoare materiale cât mai complete pentru scrierea istoriei.

Comments are closed.