Direcția Publică de Patrimoniu Tg-Jiu pregătită să înfrunte criza economică

Loading

Direcţia Publică de Patrimoniu s-a născut la jumătatea anului 2002 cu scopul de a gestiona averea municipiului de pe malul Jiului. Această instituţie înseamnă după şapte ani o structură complexă: compartimente, birouri şi servicii funcţionale. Cu doar 98 de posturi se gestionează o avere imensă a municipiului prin Serviciul Concesionări, Disciplină Contractuală; Serviciul Patrimoniu; Compartimentul Coordonare Învăţământ; Serviciul Juridic-Resurse Umane; Serviciul Financiar Contabilitate; Compartimentul Audit Intern; Centrul Sportiv şi  Biroul Administrativ.

Constantin Fârţă este optimist că printr-un bun management vor fi depăşite consecinţele crizei economice
Constantin Fârţă este optimist că printr-un bun management vor fi depăşite consecinţele crizei economice

Au trecut şapte ani din momentul când, la început de iulie 2002, începea să funcţioneze Direcţia Publică de Patrimoniu din cadrul Consiliului Local al Municipiului Târgu-Jiu. Această structură funcţională a Consiliului Local are în componenţă, din punct de vedere organizatoric, activităţi finanţate din buget(activitatea proprie, serviciul concesiuni, serviciul patrimoniu, Complexul Sportiv etc) cât şi autofinanţare (parcări, târg de haine). După cum ne declara Constantin Fârţă, directorul acestei instituţii, doar Serviciul Concesionări trebuie să se ocupe de contracte de concesionare pentru activităţi comerciale şi teren locuinţe, contracte de concesionare teren balcoane, taxă de utilizare garaje, taxă utilizare temporară domeniu public şi privat, taxă vânzări ocazionale etc.

Instituţiile şcolare, o prioritate
Constantin Fârţă spune că obiectivele Direcţiei Publice de Patrimoniu au fost realizate din punct de vedere managerial, ca urmare a măsurilor întreprinse în dimensionarea bugetului pe 2009 corelativ cu posibilităţile de onorare a obligaţiilor ce revin instituţiei pe seama plăţii în principal  a utilităţilor şi serviciilor prestate unităţilor de învăţământ preuniversitar de pe raza Municipiului. Şi nu e deloc uşor dacă ne gândim că se are grijă de un număr total de 54 de unităţi şcolare, dintre care  6 Colegii, 6 Grupuri Şcolare, 3 licee, 12 şcoli generale şi primare, 8 cămine cu program prelungit şi 19 grădiniţe cu program normal.
În învăţământul preuniversitar din municipiul Tg-Jiu, în procesul instructiv-educativ sunt cuprinşi un număr total de 24 184, din care: 3 150 de preşcolari, 3 862 elevi de învăţământ primar, 4 736 elevi de gimnaziu, 10 699 liceeni şi 1737 de elevi la învăţământul profesional.
Faptul că a existat un contact permanent între Direcţia Publică de Patrimoniu şi conducerile unităţilor de învăţământ , a făcut ca anumite disfuncţionalităţi să fie soluţionate la timp, găsindu-se posibilităţi pentru executarea unor lucrări de reparaţii, dotări cu obiecte de inventar de strictă necesitate precum şi pentru plata acestora. De asemenea, nu am avut probleme în asigurarea agentului termic, apei calde etc., întrucât toate unităţile şcolare şi preşcolare sunt autonomizate ca distribuire a agentului termic cât şi a apei calde iar angajaţii instituţiei menţionate au verificat zilnic modul de asigurare a condiţiilor de funcţionare optimă a unităţilor şcolare.

Pregătiţi de criză prin economii
Cei de la Direcţia Publică de Patrimoniu sunt pregătiţi de rigorile ce le impune în tot domeniul bugetar criza economică. În ce priveşte unităţile şcolare, din evaluarea făcută se constată că în primele patru luni ale anului se înregistrează o diminuare a consumurilor de energie electrică şi gaze naturale de aproximativ 12,5%. De fapt, după cum subliniază Constantin Fârţă, prioritatea angajării cheltuielilor va fi îmbunătăţirea calitativă a bazei tehnico-materiale a unităţilor de învăţământ arondate celor 19 centre bugetare cu respectarea actelor normative în vigoare privind reducerea acestora cu 15%.
Pentru perioada următoare, Direcţia Publică de Patrimoniu va urmări modul cum se vor încadra în consumurile normate, toate unităţile şcolare, iar cele care au prezentat depăşiri vor fi monitorizate. Încadrarea în buget şi diminuarea cheltuielilor sunt primele soluţii anticriză coroborate cu eficientizarea activităţii prin utilizarea resurselor într-un mod mai atent.