Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Din trecutul medical al Târgu-Jiului (I)

Din trecutul medical al Târgu-Jiului (I)

Submitted by on 21 May 2013articol citit de 1,057 ori | No Comment

Biblioteca Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale păstrează un ,,Raport asupra activităţii chirurgicale la Spitalul Z.I. 252 ,,Crucea Roşie” Tg. Jiu 1 mai 1944-1 mai 1945” redactat de medicul primar Gh. Băjeu, din care aflăm informaţii valoroase despre activitatea medicală din timpul celui de-al doilea război mondial şi eforturile Crucii Roşii, prin preşedinta ei, Arethia Tătărescu, de a veni în ajutorul răniţilor.

În anii 1944-1945, clădirea Școlii Normale a găzduit un spital de campanie

În anii 1944-1945, clădirea Școlii Normale a găzduit un spital de campanie

În cele ce urmează redăm fragmente din acest raport:
,,Pe ziua de 24 aprilie 1944, am fost înştiinţaţi de Cercul Teritorial Gorj, să facem toate preparativele, spre a primi cât mai curând răniţi în spitalul «Crucea Roşie» Z.I. 252, cazat în localul Şcoalei Normale Tg. Jiu, cu personalul medical format, la început, numai din dr. Gh. Băjeu şi Remus Roşca şi – deocamdată – numai cu ajutorul neprecupeţit al doamnelor membre ale Crucii Roşii filiala Tg. Jiu, de sub prezidenţia activă a d-nei Arethia Gh. Tătărescu. Domnia sa, împreună cu filiala au dotat din vreme acest spital, cu absolut tot ce este necesar unei bune funcţionări, precum: saltele, pături, cearşafuri, halate, cămăşi, prosoape, mobilier şi toate cele de trebuinţă sălii de operaţie. Am avut din belşug atât material chirurgical, de tot felul, cât şi material farmaceutic, dat tot de Crucea Roşie.

Crucea Roșie ajută Spitalul de la Școala Normală

Într-adevăr Spitalul Z.I. 252, prin zelul doamnelor membre, pe care socotim de datoria noastră să le arătăm mai jos, a luat fiinţă pe ziua de 1 mai 1944, când a sosit primul lot de răniţi, spitalul având o capacitate de 300 paturi, cu 2 săli de operaţie improvizate, cu sală de sterilizare, magazie de rufărie şi instrumente şi cu farmacie suficient de aprovizionată. Au dat preţios concurs doamnele şi domnişoarele: Duţa Bălănescu, Julieta Col. Leoveanu, Dr. Ana Aposteanu, Lizica Pârvulescu, Cireşica Arjocianu, Mimi Dănăricu, Olga Cernat, Const. Vedea, Germaine Dănilă, Elena Căprescu, d-şoara Dumitrescu Bumbeşti, D-na Dumitrescu Bumbeşti, Maria Băjeu, Maria Crăiniceanu, Sabina Berca, Lili Pavlovici, Eugenia Paullan, Ecaterina Vasilescu, Eugenia Bîrlucova, I. Varveri, Maria Doicescu, Elena Bobancu, Cornelia Teodorescu.
De la început trebuie să precizăm că aprovizionarea a trecut la serviciul administrativ, medicii ocupându-se numai de tratament, adică de meseria lor. În privinţa alimentării spitalul a mers foarte bine, fiindcă ori de câte ori nevoia s-a simţit, Crucea Roşie locală a pus la dispoziţie sau a completat toate lipsurile. Aici e locul să aducem elogii întregii filiale şi în special d-nei prezidente Arethia Tătărescu. care de foarte multe ori a făcut operă de filantropie, ajutând spitalul, din averea personală. De asemenea menţionăm pe d-ra Nissa Cămărăşescu, care s-a interesat îndeaproape de bunul mers al spitalului şi ne-a dat tot timpul, un concurs neprecupeţit. Prin intermediul d-nei Tătărescu s-au completat locurile de infirmiere de carieră, cu 18 persoane, având ca şefă pe d-na Mimi Dănăricu, muncitoare, pentru care orice laudă nu e de prisos. După o săptămână de funcţionare, a venit şi restul de medici: Lt. Col. Dr. Em. Antofie, Cpt. Dr. Neagu, Lt. Dr. I. Frumuşanu, Slt. Dr. I. Cioriceanu şi Lt. Dr. Stoenescu. (…)
Spitalul a început să funcţioneze, pe ziua de 1 mai 1944, în condiţii optime, având personal suficient şi fiind foarte bine dotat, în toate privinţele. În total, în decurs de un an zile, am primit 1552 răniţi şi bolnavi, din care 1175 răniţi şi 377 bolnavi de boli interne. Secţia chirurgicală a fost condusă de dr. Gh. Băjeu medic primar de chirurgie la spitalul din localitate, iar secţia de boli interne de dr. D. Neagu, cu ajutoarele lor. Fiindcă medicul chirurg trebuia să opereze  şi la spitalul civil din localitate, răniţii, accidentaţii sau bolnavii chirurgicali din oraş şi judeţ, am hotărât de la început ca aproape toate operaţiile mari să fie făcute de dr. Băjeu, la spitalul civil – unde există o sală de operaţie ce corespunde oricărei cerinţe. Aşa am procedat în cazurile grave, în cazurile aseptice sau de urgenţă: le-am transportat rapid la spitalul civil şi acolo le-am aplicat terapeutica necesară. Bolnavii au stat câteva zile în secţia de chirurgie, apoi au fost evacuaţi din nou la spitalul Crucii Roşii. Aşa am făcut cu apendicitele acute, cu herniile, cu ulcerele de stomac, cu mastoiditele sau cu hemoragiile secundare grave, greu de jugulat (sic) cu improvizaţii şi, în general, cu orice caz mai grav sau mai serios.
Cristian Grecoiu

Comments are closed.