Cu o rată a șomajului de doar 6,8% înregistrată la nivel național și cu mai puțin de 630.000 de șomeri, România ocupă o poziție favorabilă în rândul statelor din Uniunea Europeană, aflându-se pe locul opt în topul statelor cu cele mai mici rate ale șomajului. Greșit! Rata șomajului calculată după metodologia românească nu coincide cu metodologia Biroului Internațional al Muncii, care include persoanele ce îndeplinesc simultan trei condiții: nu au loc de muncă, pot să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și și-au căutat activ un loc de muncă în ultima lună.
În realitate, șomajul este scăzut în România prin comparație cu cel din alte state datorită faptului că mulți români își doresc să aibă un loc de muncă, dar nu fac niciun efort pentru a-și găsi o slujbă sau nu vor să înceapă să lucreze în viitorul apropiat, de aceea nu sunt prinși în statistici. Astfel, majoritatea sunt persoane din mediul rural care nu își caută activ un loc de muncă și care așteaptă, în general, să primească oferte de muncă de la angajatorii care vin să îi angajeze sezonier.
Ministrul Muncii, Ana Costea, crede că șomajul înregistrat în România nu este „mare” și, față de alte state europene, țara noastră „stă chiar foarte bine, rata șomajului „este rezonabilă” și „pe un trend descendent”. Unde vede doamna ministru tehnocrat „trendul descendent”, e greu să ne pronunțăm. Cinstit vorbind, dacă se scad din cei 18 milioane români cu drept de vot, patru milioane pensionari, patru milioane salariați, două milioane plecați afară și vreun milion de studenți, obținem cifra reală a șomajului din România, care este de vreo șapte milioane. Deci la procentul real al șomajului, care este undeva pe la 40%, am conduce detașat în „topul” țărilor cu cea mai mare rată a șomajului din Uniunea Europenă.
Cu toate acestea, actualii specialiștii de la Ministerul Muncii se încăpățânează să afirme că: „Noi nu avem un șomaj mare în România. Față de alte țări europene stăm chiar foarte bine. În momentul acesta, rata șomajului este în scădere. Ea a fost mai mare până acum. În momentul acesta este rezonabilă, în scădere, pe un trend descendent”. Poate nu locuim cu toții în aceeași țară, dar dacă statistic și oficial stăm foarte bine, cu câteva procente sub media Uniunii Europene, atunci cum se face că suntem din ce în ce mai săraci.
Știm și noi, din întâmplare, că există o legătură între șomaj și rata inflației. Concluziile le puteți trage singuri. Cât de bine trăiesc deci românii, fără grija șomajului, să ne tot explice doamna ministru Costea, dar cu procente ceva mai realiste. Cel mai îngrijorător este faptul că România este pe o poziție nefavorabilă atunci când vine vorba de șomajul în rândul tinerilor. Astfel, potrivit datelor raportate de Institutul de Statistică la Eurostat (biroul de statistică al Comisiei Europene), rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste de sub 25 de ani este de 24% în România, peste media europeană de 22,2%.
