Cercetările privind realizările istoriografiei române se găsesc de mai mult timp într-o continuă expansiune, ele fiind preocupate de inventarierea principalelor rezultate ale domeniului și deopotrivă de localizarea pe spații geografice distincte. Orice bibliografie istorică nu se poate cantona doar în evidențierea „vârfurilor”, prin care – desigur – i s-a direcționat evoluția, preocupările istoriografice din arealul mai îndepărtat marilor centre științifice direcționându-și, în proporții diferite, eforturile de investigație spre scopul declarat de a „completa” înfăptuirile majore ale Științei istorice.
Există, prin urmare, în mediul istoricilor gorjeni, strânse legături intergeneraționale, conducând la un ansamblu de comportamente intelectuale ce pot fi privite cu optimism de către „consumatorii de Istorie”. S-a înțeles, pare-se suficient de bine, că nu numai mentorul își poate educa discipolii, ci și invers, putându-se vorbi de o inteligentă și de bun augur suplețe în însușirea sau lărgirea experienței cercetătorilor locali. Pe de altă parte, nici în exprimarea unor asemenea opinii nu trebuie să fim exclusiviști, întrucât studiind mulțimea de materiale prezente în „Bibliografie” am observat, uneori, exemple de închistare în propriile tipare și exigențe, chiar o anume neîncredere față de capacitatea „noii generații” de a depăși momentele de criză generate de schimbările postdecembriste.
Istoria Gorjului în presă
Istoria continuă să fie în presa Gorjului o preocupare constantă, beneficiind de aportul unor specialiști precum: Gh. Calotoiu, V. Marinoiu, Domnica Bajmatără, Albinel Firescu, Valentin Pătrașcu (muzeografi), Dan Neguleasa, Daniel Cismașu, I. Hobeanu, Cristian Grecoiu, Cristina Vasiloiu, I. Ungureanu (arhiviști), Gh. Gorun, Gh. Nichifor, Gh. Micu, Th. Frumușelu, V. Andrițoiu, Cornel Șomîcu, Andrei Popete-Pătrașcu, I. Popa-Matei, Marcela Mrejeru, Dumitru Cauc, Th. Voicu, D. Popescu, Gh. Popescu, Claudiu Stancu (cadre didactice cu pregătire de specialitate), Zenovie Cârlugea, I. Cepoi, I. Mocioi, V. Smeu, Titu Rădoi, V. Gogonea, Marin Colțan, Titu Pânișoară, Al. Doru Șerban, Gh. Găvănescu, Costinel Loga, Al. Eugen Cornoiu, D. Dănău, C. Ispas, Gh. Lungan, Gr. Haidău, N. Tomoniu, I. Elena, I. Tarbac, I. Marcea, Andrei Pănoiu, Adrian Popescu, Dan Duminică, Liviu Poenaru, Sabin Popescu-Lupu, Marin Arcuș, V. Nelu, C. Banța, Victor Banța, C. Lupescu, Viorel Surdoiu, Dorin Brozbă (iubitori de Istorie, fără studii în domeniu: cadre didactice de alte specialități, medici, preoți, ofițeri, arhitecți, ingineri etc.), Oct. Ungureanu, Cornel Boca (publiciști, absolvenți ai Facultății de Istorie), G. Manoniu, Sevastian Popescu, Xenofon Iacob, I. Popescu-Brădiceni, N. Brânzan, Dorel Corcoveanu, C. Băleanu, Sorin Băleanu, Gh. Cuteanu, N. Gâtan, N. Giorgi, Marius Becherete, I. Șoldea, I. Predoșanu, Mugurel Predescu, Aura Stoenescu, Alin Ion, Mihaela Floroiu, Denisa Oprișor, Adina Andrițoiu, Viorel Surdoiu, I. Predoșanu, Oana Paloș, Minodora Sucea, Isabela Molnar și alții (gazetari, mai vechi sau mai noi). Însumate, articolele publicate de ei formează o prețioasă bază documentară pentru istoria Gorjului, cercetătorii putându-se „alimenta” pentru cele mai diverse teme.
O remarcă aparte am dori s-o facem pentru colegul nostru Cornel Șomîcu, un autentic reprezentant al Gorjului pentru promovarea Istoriei în presa locală. De ani buni, nu există săptămână fără ca să prezinte publicului județului său, de acasă sau de mai departe, o frântură din trecut. O face cu dragoste, eleganță și pricepere. În plus este o gazdă ospitalieră pentru profesorii de Istorie tineri, muzeografi, arhiviști etc.
L-am plasa aici pe același Gh. Gorun, care, nedesmințindu-și vocația deschizătorului de drumuri, a susținut o rubrică de actualități comentate, articole reunite ulterior într-o reușită lucrare de sine-stătătoare, unde trecutul se regăsește într-un chip aparte, braț la braț cu prezentul. O încercare similară a văzut recent lumina tiparului din inițiativa tânărului istoric Andrei Popete-Pătrașcu. Să recunoaștem că asemenea abordări sunt de-a dreptul singulare.
Merită reținut efortul cercetătorilor și documentariștilor gorjeni de a studia segmente mai înguste de timp și spațiu, generând o multitudine de monografii istorice, din cele mai variate domenii. De altfel, cercetarea monografică gorjeană beneficiază de iluștrii discipoli, cap de listă fiind același Alexandru Ștefulescu, cu documentatele sale lucrări despre așezăminte religioase sau așezări umane. Contemporan cu el, în 1904, Cezar Pârăianu realizează monografia satului Dănești. Apoi, în perioada următoare, până la preluarea puterii de către comuniști au scris monografii de localități: C. Alexianu (Raci), I. D. Brujan (Roșia), N. Cernăianu (Arjoci), M. Cheată (Racoți), P. Cimpu (Bumbești-Jiu), I. Cojocaru (Polovragi), I. Constantinescu (Brănești), Aurel Diaconescu (Mușetești), I. G. Diaconescu (Fărcășești), Gh. Găvan (Bălești), C. Grivei (Ursoaia), Ilie Iscrulescu (Aninoasa), C. Lianu (Novaci), preotul I. Mălăescu (Călești, Cernădia, Bălești), Gh. Murnu (Stăncești), Cezar Pârăianu (Dănești), Ioana Pirtea (Scoarța), Gh. Popescu (Peștișani), I. D. Popescu (Isvarna), Solomon Popescu (Frasinu), D. Roșca (Lelești), C. Smântânescu (Romanești), I. Tatomir (Stejerei), I. P. Vâlceanu (Vlăduleni), V. V. Vintilă (Hurez), personalități, I. Manoliu (despre „Eroina de la Jiu” – Ecaterina Teodoroiu), Gh. Ciorogaru (Dimitie Brezulescu), instituții, Gh. Țicleanu (Biserica Rășina), Gh. Dumitrescu-Bumbești (Banca Populară „Gilortul” Novaci) etc. (Va urma)
