Despre economie şi clasa politică românească

Loading

Nu de puţine ori clasa politică a dezamăgit în ultima perioadă, în timp ce nivelul de trai al celor mai mulţi dintre români vine să confirme situaţia economică precară în care România s-a afundat, odată cu venirea crizei din care încearcă acum cu disperare să iasă. Restructurările, salariile tot mai mici, creşterea impozitele şi scumpirile în lanţ la produsele de bază măresc nemulţumirile populaţiei. Multe din proiectele de relansare economică a României sunt puse sub semnul întrebării. Se ştie cum sunt dirijate fondurile externe şi ce comisioane se primesc.
La toate acestea s-a adăugat, în ultimele două săptămâni, schimbarea guvernului Boc şi codurile portocalii de zăpadă şi viscol. României i se administrează  sedative, atât cât să suporte durerea provocată de colţii numeroşilor Dracula din politica mioritică. Ne-am săturat! Şi ce? par să întrebe veritabilii noştri ciocli din maşinile lor 4×4, corespunzător climatizate pentru temperaturile de afară.
Aşadar, despre clasa politică românească „numai de bine”. Cuvântul de ordine ce animă raţiunea politicianul nostru, avid de câştig, este „căpătuiala”. Prin orice mijloace, la putere sau în opoziţie, acesta îşi urmăreşte propriile interese, ignorându-le cu bună ştiinţă pe cele ale celor ce i-au acordat încrederea şi votul lor.
Dacă este să luăm de „bune” încercările disperate de redresare economică a ţării şi promisiunile fără ecou ale noului cabinet Ungureanu, înseamnă că avem în continuare conducători (preşedinte, miniştri, parlamentari) care nu au stofă de lideri şi nici pregătire sau, poate, nu au interes. Poate nu ar trebui să-i judecăm atât de dur, cu toate că o merită, după cum poate nu ar trebui să trecem nici peste interesele statelor occidentale, peste atât de zvonitele interese „oculte”, peste „complotul internaţional”, despre care se discută la nivelul cetăţeanului de rând. Trebuie menţionat însă felul în care se „exersează” politica economică în România: ca să priceapă toţi – ne vindem în continuare ţara pe nimic.
Să nu uităm că oficialii F.M.I. şi-au exprimat opinia despre situaţia economică a României, ca fiind la „recuperare intensivă”. Acestora fie le arde de glume, fie ne cred proşti, asta pentru a nu cita vorbele preşedintelui Băsescu referitoare la produsele şcolii româneşti. Despre ce economie, în România, vorbim? Rămăşiţele economiei româneşti au dispărut cu desăvârşire în momentul când ţara noastră a fost integrată în Uniunea Europeană şi pe foarte multe uşi a început să apară scris cu majuscule faliment. Sau asta înţeleg marile puteri ale U.E. prin recuperare intensivă a economiei în ţări precum România?
Şi în tot acest timp, clasa politică se face că închide ochii, fără a uita să strângă în mână, mai tare, punga şi averea căpătuită de pe spinarea celor mulţi şi tot mai săraci.