Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Descoperirile bronzului de la Vierşani, Jupâneşti

Descoperirile bronzului de la Vierşani, Jupâneşti

Submitted by on 13 October 2009articol citit de 3,423 ori | No Comment

Teritoriul judeţului Gorj a constituit în epoca bronzului una din zonele intens locuite de purtătorii culturii Verbicioara. Vestigii arheologice specifice, care aduc noi contribuţii privind această cultură, au fost descoperite în mai multe situri. Astfel, în punctul „Poarta Luncii” din satul Vierşani, comuna Jupâneşti au fost efectuate cercetări arheologice din epoca bronzului.

Fragmente ceramice descoperite la Vierşani - Jupâneşti

Fragmente ceramice descoperite la Vierşani - Jupâneşti

Cultura Verbicioara, faza a IV-a
În punctul „Poarta Luncii” din satul Vierşani, comuna Jupâneşti au fost efectuate cercetări arheologice din epoca bronzului. Iniţial a fost trasată o secţiune S1 de 10 x 2 m, orientată est – vest, ce avea să surprindă la o adâncime de 0,95 m  un bordei delimitat de un strat de lipitură. În interiorul acestuia a fost descoperită o vatră de foc cu dimensiunile de 0,65 x 0,58 m iar pe aceasta au fost găsite un suport de frigare (căţel de vatră) şi un topor de piatră fragmentar. La 10 m  de prima secţiune în partea de nord-est a fost practicată o altă secţiune cu dimensiunile de 12 x 2 m orientată est-vest. Stratul de cultură arheologică apare în jurul adâncimi de 0,24 m având o grosime relativ uniformă de 0,25 m, cu excepţia unei gropi menajere a cărei limită inferioară coboară până la 0,70 m.
În secţiunea S2 la extremitatea estică în caroul 1 şi 2 a fost descoperită o groapă menajeră în care pe lângă multe fragmente ceramice se găseau numeroase oase de animale. Tot în S2 a fost dezvelită o locuinţă de suprafaţă slab conservată ale cărei dimensiuni nu s-au putut stabili. Vatra locuinţei era formată dintr-un strat subţire de pământ ars şi netezit  cu dimensiunile de 0,45 x 0,70 m. Tot în această locuinţă s-au descoperit fragmente de chirpic şi de ceramică, cât şi un topor de piatră fragmentar. În caroul 10 au fost surprinse urmele unei alte locuinţe de suprafaţă, care a fost conservată precar. La adâncimea de 0,25 m în partea de nord a locuinţei a fost descoperită o fusaiolă rotundă care a fost folosită la un război de ţesut.
La extremitatea vestică a secţiunii S2 a fost trasată o casetă cu dimensiunile de 8 x 8 m cu un martor central de 0,50 m. La adâncimea de 0, 34 m în apropierea laturii nordice a fost dezvelită o altă locuinţă de suprafaţă cu multe urme de chirpic. Tot în această locuinţă de suprafaţă a fost descoperită în imediata apropiere a centrului casetei pe un strat subţire de lipitură mai multe fragmente ceramice de la un vas mare de provizii cu butoni şi brâuri alveolate cât şi un topor de piatră fragmentar. Pe întreaga suprafaţă a casetei a fost descoperite fragmente ceramice şi urme de cărbune. Paralel cu această casetă au mai fost trasate două secţiuni S3 şi S4 unde au fost descoperite câteva locuinţe de suprafaţă, slab conservate în care s-a găsit un bogat material ceramic, specific culturi Verbicioara faza a IV-a .

Ceramica de Vierşani-Jupâneşti
Ceramica descoperită la Vierşani-Jupâneşti este bogată şi variată. O primă categorie grupează forme de vase de dimensiuni mari, dar şi mijlocii cu pereţi relativ groşi lucrate dintr-o pastă grosieră. O altă categorie o formează recipientele de dimensiuni mijlocii şi mai rar mici, lucrate cu aceeaşi degresanţi, cu lutul curat într-o proporţie mai mare. Categoria cea mai bogată este ceramica ce cuprinde vase lucrate din pastă fină de mici dimensiuni de culoare neagră-cenuşie cu lutul foarte bine ales de impurităţi şi uneori cu paiete de mică.
Decorul constă în brâuri alveolate sau şnuruite, proeminenţe, pastile, reliefuri organice (proeminenţe) şi îndeosebi tehnica ornamentării prin incizii şi împunsături. Brâurile alveolate şi crestate sunt dispuse în exterior sau pe umeri vaselor.
În descoperirile arheologice de la Vierşani-Jupâneşti pot fi precizate următoarele tipuri de vase fie întregibile sau fragmentare: vase de mărime mijlocie, cu corp globular, castroane cu corpul arcuit de dimensiuni mijlocii şi mici lucrate din pastă fină, căni şi căniţe de diferite dimensiuni. În locuinţe au mai fost descoperite cupe cu picior scund tronconic, vas sub formă de tigae cu buza dreaptă, fragmente de strecurători de culoare cenuşie.
În aşezarea de epoca bronzului de la Vierşani-Jupâneşti s-au găsit fusaiole de formă conică sau aplatizate lucrate din pastă fină. În bordeiul din S1 s-a descoperit un suport de frigare (căţel de vatră) de formă trapezoidală, iar în locuinţa S2 a fost descoperit un topor ciocan de formă circulară bine şlefuit care se păstrează jumătate. Tot în zona aşezării un sătean a descoperit în anii trecuţi un topor tip „celt” din bronz. Toporul de bronz este un exemplar cu gaura de înmănuşare ovală, având o bordură în relief de la care porneşte o tortiţă. Suprafeţele mari sunt plane. „Celtul” de la Vierşani –Jupâneşti are analogii cu „celtul” de la Copăcelu datându-se în sec. XIV î.Hr.
Materialul arheologic descoperit în aşezarea de la Vierşani-Jupâneşti se remarcă în mod deosebit prin ceştile cu corpul relativ globular, gâtul scurt şi o toartă sau două torţi supraînălţate în secţiune ovală sau în bandă, având uneori în partea superioară un buton sau o creastă.
Ceramica grosieră cuprinde vase mari de provizii cu corpul bombat şi gâtul terminat cu o buză evazată cât şi recipiente cu corpul tronconic ce au torţi verticale masive.
Motivele decorative constatate pe ceramica de la Vierşani-Jupâneşti sunt specifice Culturii Verbicioara IV: triunghiuri haşurate, linii orizontale drepte, zi-zag-ul orizontal multiplicat, spirale fugătoare, fascicole grupate în metope sau frize, motive în formă de „S” , realizate simplu, dublu şi dispuse în şir sau în lanţ cu capete îmbinate, cercuri cu câmpul haşurat ori dispuse concentric, motive meandrice sau cercuri solare.

Toporul de Vierşani
„Celtul” de bronz (toporul) de la Vierşani-Jupâneşti este asemănător seriei Uriu – Domăneşti iar ceramica este specifică culturii Verbicioara IV dar cu frecvente influenţe ale culturii Gârla Mare (vasele cu contur pătrat).
Descoperirile arheologice de cultura Verbicioara, pe teritoriul Gorjului din faza finală sunt cele de la Călugăreni, Baia de Fier, Ceplea – Plopşoru, Socu şi Polovragi.
Descoperirile arheologice de la Vierşani-Jupâneşti demonstrează existenţa unor comunităţi tracice care au locuit pe teritoriul Gorjului.

Comments are closed.