De la Miclea la Adomniţei, tot Ceauşescu

Loading

Cornel ŞomâcuDe câteva săptămâni, şcoala a primit un nou proiect de reformă marca Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei. Toate bune şi frumoase, omul munceşte şi are linişte la Cotroceni, şi de aceea este foarte creativ. Doar că e o problemă, conform domniei sale elevii vor fi testaţi şi paratestaţi, parcă se spunea că nu trebuie să îi stresăm, iar despre schimbări propuse parcă le-am mai văzut undeva, adică pe la Cristian Adomniţei, ca să fim mai exacţi.
Potrivit proiectului de lege propus de Comisia prezidentţială pentru Educaţie, clasa pregătitoare (actuala grupă mare pregătitoare cuprinsă în cadrul învăţământului preşcolar) va deveni obligatorie şi va fi inclusă în ciclul primar. La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală va face o evaluare a elevilor privind competenţele de bază – scrisul, cititul şi matematica. Potrivit aceluiaşi proiect de lege, învăţământul secundar inferior sau gimnaziul va dura din clasa a V-a până în clasa a lX-a inclusiv, când elevii vor fi evaluaţi prin teste internaţionale tip “Programme for International Students Assessement” (PISA). La finalul clasei a IX-a, elevilor li se vor evalua competenţele la comunicarea în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, matematică şi ştiinţe şi în utilizarea calculatorului (testarea va avea caracter naţional).Liceul va dura din clasa a X-a până în clasa a Xll-a, iar fiecare instituţie va putea organiza examen de admitere propriu. În primul an de liceu, elevii îşi pot alege tipul de Bacalaureat pe care îl vor susţine.
Acum vreo doi ani, Cristian Adomniţei propunea ca învăţământul să devină obligatoriu de la vârsta de trei ani, ciclul preşcolar urmând a cuprinde grupa mică, mijlocie şi mare. În structura învăţământului preuniversitar urma să fie inserată “clasa zero” (în fapt, grupa pregătitoare care există şi în prezent). Învăţământul obligatoriu de 10 clase trebuia structurat pe două cicluri: primul ciclu va fi de la “clasa zero” la clasa a IV-a, iar cel de-al doilea – de la clasa a V-a la clasa a IX-a. Învăţământul liceal avea prevăzută o durată de trei ani (clasele X- XII).Admiterea în licee şi şcoli de arte şi meserii ar fi urmat să se organizeze pe grupe de şcoli sau pe unităţi de învăţământ, iar ca etapă transitorie (valabilă şi în ziua de astăzi) s-a făcut pe bază de teze cu subiect unic la limba şi literatura română, matematică, geografie sau istorie, la alegere. Numai Bacalaureatul nu suferea modificări de substanţă…
Cine de la cine a copiat ne interesează mai puţin, mai ales că din nefericire vorbim deocamdată doar de lucruri teoretice, dar dacă tot ne dăm reformatori măcar să venim cu propuneri originale. Pentru că, dacă ne întoarcem în 1989, autorităţile aplicau sau intenţionau să aplice cam aceleaşi lucruri. De ce am mai pierdut atunci 20 sau câţi vor mai trece până la o nouă lege?