Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a avertizat săptămâna trecută că USL ignoră protestele angajaţilor din Educaţie şi îi împinge spre greva generală. Peste 400 de membri ai FSLI au pichetat, de luni până miercuri, sediile Guvernului şi USL, însă protestele nu au dus la niciun rezultat, susțin reprezentanţii federaţiei sindicale.
Pentru că reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale nu s-au arătat sensibili la protestele sindicaliştilor din învăţământ, reprezentanţii FSLI au anunţat că peste 10.000 de profesori vor ieşi în stradă, pe 6 noiembrie, la un miting în Piaţa Victoriei urmat de un marş până în Piața Constituţiei, pentru a cere respectarea legii.
Cele mai importante solicitări ale sindicaliştilor sunt următoarele: alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru educaţie; creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ în totalul cheltuielilor de personal din sectorul public; modificarea Legii Educației Naționale, inclusiv în ceea ce privește statutul personalului didactic; reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ și gradul didactic I; decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei; introducerea prevederilor Legii 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaționale pe suport electronic; reintroducerea sporului de doctorat; posibilitatea pensionarii anticipate, cu cel puțin trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei; acordarea gradației de merit și pentru personalul didactic auxiliar; introducerea posibilității dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanțare de la bugetul de stat.; adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanți să crească cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcției didactice și cel minim sa fie de 2:1; majorarea salariilor personalului nedidactic; depolitizarea învăţământului, în sensul că, în dobândirea funcției de director al unității de învățământ, rolul determinant să revină colectivului unității, și nu factorilor politici; regândirea programelor şcolare și a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă și nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoștințele dobândite, pentru a face față cerințelor în schimbare și competiției de pe piața forţei de muncă ş.a.
