Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Cum au apărut Liceul teoretic de fete, Liceul Comercial și Școala Normală(II)

Cum au apărut Liceul teoretic de fete, Liceul Comercial și Școala Normală(II)

Submitted by on 24 January 2014articol citit de 1,161 ori | No Comment

Județul Gorj a fost lipsit de licee pînă la finele Primului Război Mondial, conjudețenii doritori de carte fiind obligați să ia drumul orașelor mari. Aveam la Târgu-Jiu doar un gimnaziu, o școală de ceramică, o școală profesională și una de meserii. Lucrurile s-au schimbat în perioada dintre cele două războaie mondiale.

Imagine cu Liceul „Tudor Vladimirescu” a cărei clădire datează de la sfârşitul secolului XIX

Imagine cu Liceul „Tudor Vladimirescu” a cărei clădire datează de la sfârşitul secolului XIX

C. Roibănescu, primul director al Liceului ”Tudor Vladimirescu”, scria în 1940, și despre începuturile actualului Colegiul Național ”Ecaterina Teodoroiu”: ”Liceul de fete n-a început în localul liceului ”Tudor Vlladimirescu”, ci în localul cantinei școalelor primare, oferit de primarul orașului de-atunci, D-l Titi Bălănescu, însă cu un corp didactic mixt și având ca director câtva timp pe D-l profesor Iancu Archir. Am îndemnat și încurajat și la înființarea acestei școli și pe părinți și pe oameni politici, mandatari ai Gorjului în promovarea intereselor acestui județ. Am îndemnat Comitetul școlar al liceului de fete sub direcția D-lui Archir Iancu, să adreseze cereri pe care chiar subsemnatul le-am conceput-D-lor Dr. C. Angelescu, Ministru Educației Naționale, G. Tătărescu, Subsecretar de Stat, atunci la Ministerul de Interne, N. Bănescu, deputat și rectorul Universității din Cluj și lui Traian Lalescu, decedat mai târziu, care era deputat, savant matematician și mâna dreaptă a Ministrului de Finanțe, Vintilă Brătianu(…)cu scopul de a obține trecerea liceului de fete în bugetul Statului.”
Memoria vremii ne spune că Liceul de fete din Târgu-Jiu a luat naștere în noiembrie 1921 în baza ordinului 114806 al Ministerului Instrucțiunii. Treptat, acest liceu va trece la bugetul de stat, devenind școală secundară de gradul II. Efectivele vor spori, ajungându-se ca în anul școlar 1924-1925 să aibă 361 de eleve. Pentru că nu exista un local propriu, abia în 1941 prin Decretul Lege 53 Primăria Târgu-Jiu era autorizată să doneze un imobil. Interesant că pprofesorul Iancu Archir, fost director al Gimnaziului ”Tudor Vladimirescu”, va fi director la Liceul de fete(1923-1924) și la Școala Comercială între 1925-1926. Sub conducerea lui Archir Iancu, se vor regăsi la Școala Comercială și alți profesori de la Liceul ”Tudor Vladimirescu” și Școala Normală: Constantin Roibănescu, Ion Stănculescu, Ștefan Bobancu, Pompiliu Tașcău ș.a.

Pentru o Istorie a Gorjului

„Gorjul este printre județele sărace ale Țării și cel mai sărac din Oltenia-scria C. Roibănescu în 1940. Gorjenii, din cauza lipsurilor de-acasă, sau din dorința de a-și valorifica calitățile și titlurile culturale, totdeauna au plecat de-acasă prin Țară și chiar prin străinătate după comerț și slujbe și când își revedeau familiile, erau pentru acestea o comoară de învățăminte cu vederi noi asupra lumii. Gorjenii sunt moștenitori ai acestui spirit larg și pătrunzător, combativ și prevăzător, sunt oameni de energie și inițiativă. Așa se explică cum puritatea românească gorjană a fructificat înmiit pentru neamul românesc întreg, dând pe eroul național Tudor Vladimirescu, pe omul politic Vasile Lascăr și alții, pe savantul geolog cu renume, Popescu-Voitești, pe omul de mari inițiative și realizări, Teodor Costescu(…). Deși azi redau reflecțiile mele din 1919, pot adăuga că nu se putea ca județul Gorj să nu dea și un bărbat de stat de talia D-lui Consilier Regal, Gh. Tătărescu, fostul și actual Prim-Ministru al Țării, care, prin încrederea cu care l-a onorat Majestatea Sa Regele Carol II, s-a fixat pentru vecie în recunoștința Românilor pentru contribuția la opera de înarmare a Țării, și în a Gorjenilor, pentru fabricile și reluarea construcției de cale ferată de pe Valea Jiului. Gorjul a fost cel dintâi județ care a adoptat ideile cooperatiste din streinătate și aplicarea lor și tot dela el a pornit ideea și fapta desenurilor inspirate din motivele național țărănești. Și aci este de reamintit societatea unde au fermentat aceste idei și care a constituit focarul lor de expansiune ca și a altor idei și făptuiri tot așa de importante, societatea celor patru: a lui Alexandru Ștefulescu, institutor și inspector școlar, Iuliu Moisil, directorul Gimnaziului ”Tudor Vladimirescu”, Rola Piekarschy, profesor de caligrafie și desen și al inginerului șef al județului A. Diaconovici, la epoca aceea, de acum vreo jumătate de veac.”

Comments are closed.