Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Cultura Verbicioara și locațiile sale (II)

Cultura Verbicioara și locațiile sale (II)

Submitted by on 3 November 2010articol citit de 1,467 ori | No Comment

Cultura Verbicioara a fost definită în urma cercetărilor arheologice desfăşurate în localitatea eponimă în anii 1949 – 1951, 1955-1957 de un colectiv condus de D. Berciu. După D. Berciu această cultură cuprindea Oltenia, Banatul estic şi vestul Munteniei, iar la sud de Dunăre- nord-vestul Bulgariei şi nord-vestul Serbiei. Judeţul Gorj, pe lângă mai vechile descoperiri arheologice realizate de D. Berciu la Baia de Fier (D. Berciu, 1961), Călugăreni (Chicideanu, Gherghe 1980, Polovragi, (Buşilă, Vulpe, 1964) în ultimele decenii au fost descoperite  noi situri prin cercetările arheologice sistematice de la Vierşani – Jupâneşti (Calotoiu 1989 – 1991), Ceplea Plopşoru (Calotoiu în perioada 2000 – 2009), Roşia de Amaradia în 2007. Aceste aşezări se încadrează cronologic în perioadele bronzului mijlociu şi târziu.

Arheologii gorjeni au descoperit dovezi ale epocii bronzului la Vierşani Jupâneşti

Arheologii gorjeni au descoperit dovezi ale epocii bronzului la Vierşani Jupâneşti

Din aşezarea preistorică de perioada bronzului mijlociu de la Ceplea-Plopşoru vom prezenta câteva descoperiri arheologice mai importante. În S 3/2004 începând cu caroul C 4 şi continuându-se în caroul C5 C6 la adâncimea -0,86 – 0,95 m, pe o suprafaţă de 2,20 x 1,80 m apar bucăţi mari de chirpic cu urme de nuiele ce proveneau de la o locuinţă de suprafaţă. În partea de sud-est a locuinţei sub chirpic a fost descoperită o vatră cu dimensiunile de 1,05  x 0,98 m care avea pe ea mai multe vase întregi şi fragmentare. Sub aceste vase se afla un strat de cenuşă cu grosimea cuprinsă între 0,25 – 0,35 m în care au fost descoperite fragmente de vase.

Descoperiri la Ceplea-Plopşoru
Pe unele porţiuni de la baza vetrei s-a observat o crustă puternică de arsură pe care au fost descoperite fragmente ceramice arse secundar şi jumătatea inferioară a unei forme de tipar din piatră pentru turnat topoare plate. Materialul arheologic cel mai bogat descoperit îl constituie ceramica, evidenţiindu-se multe forme specifice bronzului mijlociu (cultura Verbicioara faza a III-a).
Vasele de formă tronconică sunt lucrate din pastă de bună calitate având în compoziţie nisipul. Buzele vaselor sunt drepte sau uşor evazate (pl.I/1). Vasele au o culoare cărămizie sau cenuşie cu urme de arsură secundară şi sunt prevăzute cu apucători sub formă de urechiuşe.
Vasele de formă bitronconică au buza uşor evazată fiind lucrate din pastă semigrosieră. Pe diametrul maxim al unuia dintre vase sunt dispuse câte patru apucători plate şi mici (pl.I/2). Unul din vase prezintă sub buză un ornament crestat organic. Pasta vaselor descoperite pe vatră este de bună calitate având în compoziţie nisipul fin iar culoarea lor este cenuşie sau cărămizie. Pe aceeaşi vatră din locuinţă a fost descoperit un alt vas bitronconic care era lucrat din pastă fină cu buza evazată şi lobată, cu fundul drept, iar pe diametrul maxim avea ca ornament un şir incizat dispus orizontal. Din buza vasului pornesc două tortiţe iar din brâul de pe mijlocul vasului pornesc linii verticale, paralele spre gură. Sub marginea vasului sunt linii concentrice, incizate, iar pe pântec în partea superioară este un şir circular de câte trei linii. Deasupra acestui şir sunt patru proeminenţe mici dispuse diametral opus. Vasul prezintă în interior urme de arsură secundară.
O altă categorie ceramică o constituie căniţele din pastă fină cu două toarte supraînălţate. Una din acestea are incizii verticale pe pântec, iar pe partea inferioară a toartei se află câte  o incizie verticală. Pe exterior la baza toartelor se observă câte-o liniuţă verticală (pl.II/1,2). Alte căniţe au torţile incizate una are două orificii sub toartă, altele au ca ornamente motive solare sau sub formă de meandre (pl.III/1 -5).
Pe vatra locuinţei au mai fost descoperite mai multe fragmente de vase tronconice. Putem aminti un vas lucrat din pastă fină având ca degresant nisipul, cu buza dreaptă iar sub ea mai multe apucători mici sub care era dispus un brâu prevăzut cu apucători organice. Un alt vas fragmentar este lucrat din pastă fină de culoare cărămizie ce are ca degresant nisipul fin cu apucători de formă pătrată (pl.IV/1). Tot aici, a mai fost descoperit un castron fragmentar cu buza în patru colţuri din pastă fină care avea pe pântec o toartă rotundă în secţiune (pl.IV/2).
Ca ornamente au fost folosite brâurile alveolate sau crestate organice sau  aplicate, simple sau duble puse sub buze (pl.V/1-7). Pe unele vase fragmentare au fost incizate ornamente sub formă de romburi, dispuse grupat sau unul câte unul, triunghiuri haşurate dispuse în şir orizontal sau vertical, motive meandrice, cercuri concentrice sau solare, motive în formă de „S”, linii orizontale, drepte  (pl.VI/1-4).

Similitudini cu alte zone ale Olteniei
Tipul de vase tronconice îşi găseşte analogii în descoperirile de la Curmătura, jud. Dolj (M. Nica, 1996,  Vierşani – Jupâneşti jud, Gorj, (Calotoiu 1994, fig.1/1,2), Calotoiu 2009, p.75, Vlădeşti, (Berciu, Purcărescu, Roman, 1961, fi.2/1) jud. Vâlcea, Oprişor, jud Mehedinţi, (Crăciunescu 2004, pl.LXVII/4), Oreviţa Mare, jud. Mehedinţi, (Crăciunescu, 2005, pl.V/1,2,3) şi nord-vestul Olteniei.
Vasele bitronconice descoperite la Ceplea- Plopşoru prezintă asemănări cu cele de la Oreviţa Mare (Crăciunescu 2003, Malovăţ, Crăciunescu 2004, p.119).
Cupe cu picior scund de la Ceplea – Plopşoru apar şi la Vierşani – Jupâneşti (Calotoiu 1994, fig.9/3)şi Oreviţa Mare  (Crăciunescu 2003, pl.XIX/6).
În aşezarea de epoca bronzului de la Ceplea- Plopşoru au fost descoperite câteva fusaiole bitronconice întregi şi fragmentare, tronconice sau plate sau sub formă de pară, un tipar de piatră pentru turnat topoare plate, un topor de piatră, o măciucă din piatră fragmentară cu o bordură la orificiul de înmănuşare.
Aşezarea preistorică de la Ceplea – Plopşoru se încadrează cronologic în perioada bronzului mijlociu (cultura Verbicioara, faza a III-a după D. Berciu).

Comments are closed.