Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Culele de ieri şi de azi din Oltenia

Culele de ieri şi de azi din Oltenia

Submitted by on 22 September 2010articol citit de 5,103 ori | No Comment

Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” marchează zilele europene ale patrimoniului printr-o expoziţie de profunzime organizată în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Gorj şi Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Oltenia Zilele europene ale patrimoniului reprezintă o iniţiativă a Consiliului Europei încă din anul 1991. Aceasta este menită a oferi celor interesaţi posibilitatea de a descoperii gratuit, în timpul week-end-urilor lunii septembrie, locuri sau monumente ancorate istoric care să ateste individualităţile culturale într-un context pe care îl putem numi heritages europeans (moşteniri europene).

Cula Glogova a avut sansa să cunoască o reabilitare în ultimii ani

Cula Glogova a avut sansa să cunoască o reabilitare în ultimii ani

Expoziţia vernisată vineri, 17 septembrie, la sediul Secţiei de Istorie -Arheologie a Muzeului Judeţean Gorj, având o tematică destul  de delicată din punct de vedere patrimonial „Culele de ieri şi de azi din Oltenia” vine însă nu ca o necesitate de adaptare la anumite reguli, ci ca o formă firească de reală îngrijorare cu privire la soarta monumentelor de tip culă din Oltenia.
Reprezentative cu precădere pentru Oltenia, dar întâlnite în tot arealul balcanic, culele, unele dintre ele aflate într-o stare de degradare avansată constituie elemente ale istoriei concrete faţă de care, dacă suntem indiferenţi, nu facem altceva decât să contribuim la distrugerea conştiinţei de apartenenţă.

Culele, povestea continuă
Expoziţia „Culele de ieri şi de azi din Oltenia” constituie un prilej de evocare istorică, de eventuale discuţii sau analize sociologice, istorice, arhitecturale, dar în acelaşi timp, se vrea un semnal acut care să atragă atenţia asupra intensităţii şi cronicizării distrugerii bunurilor culturale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât în actualul context european nevoia de păstrare a individualităţii sinonimă moştenirii istorice şi culturale este absolut necesară.
Expoziţia grupează fotografii ale culelor existente în judeţele: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea şi Olt.
Din păcate, cea mai mare parte a acestor cule sunt într-o stare de conservare precară. De altfel, domnul arhitect iulian Cămui remarca, la vernisajul expoziţiei, faptul că unele dintre cele mai degradate cule sunt cele de la Groşerea şi Şiacu. Într-o stare proastă sunt şi culele de la: Zătreni (judeţul Vâlcea), Enoşeşti (judeţul Olt) şi Brabova (judeţul Dolj).
Având rol de supraveghere, semnalizare şi refugiu în faţa cetelor otomane venite din sudul Dunării culele, locuinţe boiereşti fortificate, erau construite, în general, pe înălţimi.

Unele dintre cele mai degradate cule sunt cele de la Groşerea şi Şiacu. Într-o stare proastă sunt şi culele de la: Zătreni (judeţul Vâlcea), Enoşeşti (judeţul Olt) şi Brabova (judeţul Dolj).

Unele dintre cele mai degradate cule sunt cele de la Groşerea şi Şiacu. Într-o stare proastă sunt şi culele de la: Zătreni (judeţul Vâlcea), Enoşeşti (judeţul Olt) şi Brabova (judeţul Dolj).

În judeţul Gorj se află trei dintre cele mai bine conservate cule şi anume: Curtişoara, Glogova şi Cartiu.
Cula de la Glogova are la bază o casa boierească de secol XVII aparţinând familiei Glogoveanu. Aici, a locuit o perioadă Tudor Vladimirescu atunci când era administrator al moşiei boierului Glogoveanu.
Cula de la Broşteni a aparţinut lui Ghiţă Cuţui, unul dintre căpitanii oastei de panduri condusă de către Tudor Vladimirescu.
În timpul revoluţiei de la 1821 culele din Oltenia au fost utilizate ca puncte fortificate, alături de unele mânăstiri, de către forţele revoluţionare.
După 1821, culele şi-au pierdut rolul defensiv suferind o serie de modificări arhitecturale pentru a satisface cerinţele de confort ale stăpânilor lor.
În cele din urmă, trecerea timpului le-a adus în situaţia de a fi părăsite, motiv pentru care, multe dintre ele s-au degradat ca urmare a indiferenţei şi uitării.
Tocmai de aceea ne-am propus a readuce în atenţia contemporanilor aceste valori arhitecturale inestimabile ale Olteniei.

Albinel Firescu
Valentin Pătraşcu

Comments are closed.