La împlinirea a 100 ani de la naşterea marelui sculptor de renume mondial Constantin Brâncuşi, Partidul Comunist Român prin Comitetul Judeţean Gorj a întocmit un plan de măsuri privind organizarea şi sărbătorirea centenarului acestuia prin punerea în valoare a monumentelor istorice şi de artă din judeţul Gorj.
Acest plan de măsuri se află printre documentele deţinute spre păstrare permanentă de către Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale în fondul arhivistic „Comitetul Judeţean Gorj al P.C.R.” şi preconiza că sărbătorirea marelui sculptor român va reţine atenţia întregii lumi şi este aşteptată să fie cuprinsă în programul cultural-artistic dedicat marilor personalităţi ale artei, de către UNESCO, România, S.U.A., Franţa şi alte ţări.
„Anul Brâncuși”
Pentru sărbătorirea şi omagierea sculptorului de la Hobiţa, Comitetul Judeţean Gorj al P.C.R. a supus Comitetului Central al Partidului Comunist Român spre adoptare proiectul planului de măsuri privind această aniversare dar şi un program de acţiuni şi manifestări ce cuprindeau: declararea perioadei 19 februarie 1975 – 19 februarie 1976 „Anul Brâncuşi” în care aveau să aibă loc manifestaţii prilejuite de sărbătorirea a 100 ani de la naşterea sculptorului; constituirea unui Comitet Naţional şi a unor comitete locale de organizare a manifestărilor ce aveau să se desfăşoare în Bucureşti, Târgu Jiu şi Craiova; înfiinţarea „Cabinetului Brâncuşi” şi a Centrului de documentare cu sediul în Târgu Jiu, Piaţa Victoriei, în casa „Barbu Gănescu” în care a locuit şi a lucrat Constantin Brâncuşi în anii 1937-1938, precum şi organizarea „Cercului prietenilor lui Brâncuşi”; acordarea numelui lui „Constantin Brâncuşi” unui institut de învăţământ superior, eventual cu profil de artă plastică din ţară, Casei de Cultură a Sindicatelor şi grădinii publice din Târgu Jiu. Se mai propunea să se atribuie numele de „Hobiţa” şi „Constantin Brâncuşi” unor străzi şi alei din Târgu Jiu, Craiova, Buzău, Bucureşti, din unele staţiuni balneare şi climaterice din ţară şi de pe litoral urmând ca Ministerul Educaţiei şi Învăţământului şi consiliile populare ale localităţilor respective să înainteze propuneri în acest sens.
Direcţia artelor plastice din cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste împreună cu Uniunea artiştilor plastici din România erau instituţiile însărcinate cu realizarea unui monument şi două busturi ale marelui sculptor care urmau a fi amplasate primul în Târgu Jiu iar celelalte două în Bucureşti şi Craiova.
Pe plan central aveau să fie organizate sesiuni ştiinţifice şi adunări omagiale astfel: Comitetul Naţional pentru aniversarea centenarului „Constantin Brâncuşi”, împreună cu Academia Republicii Socialiste România aveau să organizeze la Ateneu Român din Bucureşti o adunare omagială în data de 19 februarie 1976 iar Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste cu sprijinul Academiei Republicii Socialiste România, Academiei de Ştiinţe Sociale-politice, Ministerului Educaţiei şi Învăţământului şi Ministerului de Externe aveau să organizeze împreună cu Asociaţia Internaţională a criticilor de artă, la Târgu Jiu, în perioada 15-20 august 1975 cel de-al II-lea Colocviu Brâncuşi la care aveau să fie invitaţi specialişti şi exegeţi ai vieţii şi operei lui Brâncuşi.
Televiziunea Română a redifuzat filmele existente la vremea respectivă privind opera lui marelui sculptor atât româneşti cât şi străine realizând cu această ocazie chiar alte filme artistice şi documentare, evocări, medalioane precum şi alte emisiuni specifice iar radiodifuziunea română avea în program pe tot timpul manifestărilor materiale ce aveau să popularizeze viaţa şi opera lui Brâncuşi, realizând şi transmiţând emisiuni potrivite pentru diverse vârste şi de diferite genuri publicistice, contribuind astfel la aprofundarea cunoaşterii creaţiei artistice a lui Constantin Brâncuşi.
Direcţia cultural-educativă din cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste trebuia să asigure un montaj literar-muzical destinat caselor de cultură din ţară dar şi căminelor culturale de la sate. Tot în acest sens studioul cinematografic „Alexandru Sahia” avea să realizeze un film color referitor la legătura dintre arta lui Brâncuşi şi meleagurile Gorjului precum şi un documentar despre răspândirea operelor marelui artist în diferite muzee sau colecţii particulare.
Editurile din ţară aveau să reediteze lucrările-monografii, albume, studii – epuizate despre Brâncuşi precum şi lucrări noi ale autorilor români şi străini despre viaţa şi opera sa dar şi despre operele de la Târgu Jiu şi din muzeele din ţară. Aveau să fie editate de asemenea pliante, albume dar şi alte lucrări de popularizare ca ilustrate sau cărţi poştale despre operele aflate în ţară. Ziarele şi revistele centrale trebuiau să atribuie în cuprinsul lor spaţiul adecvat pentru evocarea personalităţii artistice a marelui artist.
Printre alte acţiuni centrale atribuite marelui eveniment sau numărat şi expoziţiile organizate de Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România de atunci în colaborare cu alte muzee de artă din ţară dar şi cu persoane particulare ce deţineau opere atât din ţară cât şi din străinătate. Biblioteca centrală de stat şi Arhivele Statului aveau să organizeze la rândul lor o expoziţie de carte şi documente realizând totodată mape cu reproduceri ce aveau să fie transmise tuturor bibliotecilor municipale pentru expuneri.
Uniunea Artiştilor Plastici şi-a propus organizarea la rândul său de tabere anuale de sculptură în lemn şi piatră în judeţul Gorj la Hobiţa sau Târgu Jiu atât pentru artişti consacraţi cât şi pentru absolvenţii institutelor de arte plastice. Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi-a propus organizarea unui concurs în domeniul dramaturgiei şi muzicii pentru crearea de lucrări consacrate vieţii şi operei lui Brâncuşi iar lucrările valoroase aveau să fie puse în scenă ca premiere în principalele oraşe din ţară iar din acestea să se selecteze spectacole omagiale la Târgu Jiu şi Bucureşti.
Comitetul Naţional de organizare a acestui centenar şi-a mai propus a lua măsuri pentru emiterea unui medalion comemorativ iar Departamentul Poştelor şi Telecomunicaţiilor avea să realizeze emisiuni de mărci şi efecte poştale. Comitetele de Cultură şi Educaţie Socialistă din toate judeţele trebuiau să organizeze simpozioane şi adunări de evocare a personalităţii artistice a lui Constantin Brâncuşi scoţând astfel în relief meritele marelui artist în istoria artei plastice moderne şi contemporane. La fel şi institutele de arte plastice şi universităţile din ţară în colaborare cu U.A.S.R. trebuiau să organizeze sesiuni ştiinţifice studenţeşti având ca temă opera lui Constantin Brâncuşi.
Sărbătorirea lui Brâncuși în Gorj
În judeţul Gorj, referitor la pregătirea şi desfăşurarea manifestărilor privind întâmpinarea şi sărbătorirea centenarului „Constantin Brâncuşi” s-a instituit un comitet de organizare format din personalităţi ale vieţii politice şi culturale ale judeţului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai administraţiei locale şi specialişti, având în frunte pe Gheorghe Paloş în calitate de membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid şi preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judeţean Gorj.
S-a întocmit în acelaşi timp şi avizul proiectului privind sistematizarea străzii „calea Eroilor” şi a pieţei din faţa sediului politic-administrativ de către D.M.I.A. şi Oficiul de Proiectări „Carpaţi” iar cu sprijinul Ministerului Industriei Chimice s-a hotărât restaurarea „Coloanei recunoştinţei fără sfârşit” precum şi a celorlalte opere din Complexul de la Târgu Jiu precum şi tratarea acestora împotriva coroziunii şi eroziunii.
La Hobiţa, locul de naştere al marelui artist Constantin Brâncuşi dar şi la Târgu Jiu, primul oraş în care a lucrat acesta în tinereţe şi unde s-a întors apoi pentru realizarea marelui „Ansamblu sculptural” s-a preconizat ca în anul 1976 dar şi în cei premergători să primească foarte mulţi vizitatori străini şi din ţară fapt care impunea extinderea spaţiului de cazare la Hotel Gorj în perioada 1974-1975 de către Ministerul Turismului, reorganizarea reţelei judeţene de muzee, monumente istorice şi puncte turistice prin definitivarea lucrărilor de amenajare a muzeului în aer liber de arhitectură populară de la Curtişoara, restaurarea complexului arhitectural „Cornea Brăiloiu” din Vădeni şi organizarea în acest loc a muzeului lemnului din judeţul Gorj preconizat a fi dat în folosinţă în anul 1975 precum şi conservarea „in situ” a unor remarcabile monumente de arhitectură populară românească aflate în comuna Peştişani.
Dan Cismașu
