Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Constantin Brâncuşi în documente de arhivă (II)

Constantin Brâncuşi în documente de arhivă (II)

Submitted by on 17 January 2012articol citit de 1,903 ori | No Comment

Mulţi sunt cei care se cred adepţi şi iubitori ai artei universale produsă de către Marele nostru Brâncuşi, însă foarte puţini sunt aceia care au căutat vreodată să descopere cine este cu adevărat cel pe care îl respectă tot universul. Toată lumea s-a mulţumit să ştie doar puţine lucruri şi acelea confuze despre viaţa şi familia marelui sculptor.

Imagine cu casa din Hobița, Casa Brâncuși fostă  Blendea Calistrat

Imagine cu casa din Hobița, Casa Brâncuși fostă Blendea Calistrat

Se presupune că prima soţie a lui Nicolae a decedat în anul 1871 însă după cum spuneam nu se găseşte înregistrată moartea acesteia în registrele de morţii din acel an ale comunei Peştişani.

Documente din arhiva Brâncuși
Un alt document de stare civilă important referitor la familia marelui sculptor este actul de căsătorie al părinţilor săi înregistrat la Primăria Comunei Peştişani sub numărul 6 în data de 27 ianuarie 1872 prin care s-a oficiat căsătoria dintre Brâncuşi Nicolae, văduv în vârstă de 40 ani, de profesie agricultor, domiciliat în comuna Peştişani, fiul lui Constandin şi Maria, ambii decedaţi la acea dată. Mama cu numele de fată Deaconescu Maria de profesie torcătoare în vârstă de 21 ani, deci născută probabil în anul 1851 şi domiciliată în aceiaşi comună era fiica lui Vasile decedat şi Maria în vârstă de 50 ani de profesie torcătoare. Din nou dacă luăm în calcul vârsta mirelui vedem că nu corespunde întocmai cu data naşterii sale iar cercetând registrele de născuţi din anul 1851 am constatat că nu este înregistrată naşterea mamei fără să cunoaştem însă şi motivele.
La data căsătoriei cei doi soţi au declarat în faţa ofiţerului de stare civilă al comunei, primarul Pavel Vasile că nu au încheiat nici un act de căsătorie deoarece nu era avere pentru încheierea unui astfel de act. Actele preliminare ale căsătoriei au fost făcute prin publicaţie publică în zilele de 16 şi 23 ianuarie fără nici o opoziţie. Procesiunea căsătoriei a avut loc în localul primăriei în faţa ofiţerului de stare civilă şi a celor patru martori şi anume: Drăghicioiu Gheorghe în vârstă de 40 ani, Drăghescu Gheorghe în vârstă de 39 ani, Părmac Constandin în vârstă de 60 ani şi Sprincenatu Ion în vârstă de 40 ani toţi patru de profesie agricultori şi domiciliaţi în comuna Peştişani primii doi din partea soţiei iar ultimii din partea soţului.

Primul născut, mort la 4 luni
După căsătorie în anul 1872, familia Brâncuşi Nicolae şi Maria a avut un prim fiu Ion născut la 1 noiembrie 1874 înregistrat în registrele de născuţi ale Primăriei Comunei Peştişani sub numărul 46, martori la declararea acestei naşteri fiind locuitorii Blendea Dumitru în vârstă de 50 ani şi Brîncuşi Nicolae în vârstă de 34 ani, ambii agricultori din comuna Peştişani iar ofiţerul stării civile care a înregistrat naşterea a fost primarul Brânzan Ion. Din păcate la data de 19 februarie ora opt din zi acesta a decedat în casa părinţilor săi la doar 4 luni, martorii acestui deces fiind Seimeanu Ion în vârstă de 32 ani şi Blendea Dumitru în vârstă de 56 ani iar primarul comunei de atunci care a făcut înscrierea decesului în registrul respectiv fiind Zglobiu Matei, actul având numărul 33. de remarcat că în acest an la comuna Peştişani au fost înregistrate 140 decese.

Un frate misterios
Surprinzător s-a găsit înregistrată apoi în anul 1873 naşterea unui prunc „Constantin” născut la 10 ianuarie în comuna Peştişani în casa părinţilor săi Brîncuşi C. Nicolae în vârstă de 40 ani şi Maria în vârstă de 22 ani ambii de profesie agricultori. Să fie oare coincidenţă dacă socotim vârstele părinţilor şi să fie un frate al sculptorului care a avut acelaşi prenume dar ori a decedat prematur şi nu a fost înregistrat decesul acestuia în registre sau a fost rebotezat precum tatăl său şi i s-a dat un alt nume. Rămâne cert un mister încă neelucidat din documentele cercetate până acum. Actul are numărul 2 şi a fost înscris în registru de către ofiţerul de stare civilă Sprincenatu Ioan care deţinea şi funcţia de primar al comunei în asistenţa martorilor Brîncuşi Dinu de 50 ani şi Blendea Nicolae de 60 ani ambii de profesie agricultori din comuna Peştişani.

Nașterea și tinerețea lui Constantin Brâncuși
Pe aceleaşi meleaguri de basm s-a născut la 19 februarie 1876 „Costandin” Brîncuşi, sculptorul universului nostru, într-o modestă încăpere a unei sărăcăcioase locuinţe rurale din satul Hobiţa, comuna Peştişani, judeţul Gorj, proprietate a părinţiilor săi „Nicolae” în vârstă de 45 ani şi Maria în etate de 24 ani, ambii de profesie agricultori, actul de naştere fiind înregistrat în registrul stării civile pentru născuţi din anul 1876 sub numărul 17 din data de 21 februarie la orele nouă dimineaţa. Ca şi în cazurile de mai sus vârsta tatălui nu corespunde cu data adevărată a naşterii sale.
Conform acestui act de naştere declaraţia a fost făcută în faţa ofiţerului de stare civilă al comunei Peştişani, primarul Zglobiu Matei chiar de către Brîncuşi Nicolae, tatăl lui Constantin, împreună cu doi martori şi anume Brîncuşi D-şcu Grigore în vârstă de 31 ani şi Brâncuşi Dinu în vârstă de 65 ani, ambii agricultori domiciliaţi în comuna Peştişani.
Doi ani mai târziu la 22 martie 1878 avea să se nască un al treilea fiu al familiei Brîncuşi Nicolae şi Maria şi anume Matei, naşterea sa fiind înregistrată sub numărul 14 din data de 24 martie 1878 de către ofiţerul stării civile al comunei Peştişani, primarul Tabacu Gheorghe iar ca martori au fost locuitorii: Brâncuşi Iovan Ion în vârstă de 23 ani şi Brâncuşi Dumitraşcu Grigore de 31 ani. A avut însă aceiaşi soartă ca şi fratele său Ion şi a decedat conform menţiunii din actul de naştere în anul 1881 la vârsta de 3 ani, decesul fiind înregistrat sub numărul 62 în registrul pentru morţi al comunei Peştişani.
Familia marelui sculptor a mai avut ulterior şi o fiică născută la data de 7 iunie 1884 căreia i-au dat prenumele Eufrosina, naşterea fiind înregistrată sub numărul 30 din data de 9 iunie acelaşi an fiind înscrisă în registrul respectiv de către ofiţerul stării civile de atunci, primarul Blendea D. Constantin iar ca martori au fost Brîncuşi Dinu în vârstă de 60 ani şi Brîncuşi D. Grigore de 36 ani, ambii agricultori din localitate. De remarcat că pe marginea actului este făcută menţiunea: „Moartă în comuna Brădiceni actul no. 5 din 31. I. 946.”
În acelaşi an în care s-a născut Frosina surprinzător în registrul pentru morţii sub numărul 52 din data de 15 septembrie s-a găsit înregistrat decesul numitului Brîncuşi Nicolaie de profesie agricol în vârstă de 50 ani căsătorit cu Maria de 30 ani de profesie menajeră, mort la data de 14 septembrie ora 11 antemeridiane în casa cu numărul 44 din strada Unirii, suburbia albastră din oraşul Târgu Jiu, casă în care se afla spitalul oraşului la vremea respectivă. Martori au fost Roşescu Ghiţă de profesie sub chirurg în etate de 46 ani şi Popescu Pantilimon de profesie preot în vârstă de 30 ani, ambii domiciliaţi în oraşul Târgu Jiu. Constatarea morţii a fost făcută de medicul spitalului Ionescu Anghel în vârstă de 30 ani iar actul fiind întocmit de către ajutorul de primar al oraşului Ionescu George în calitatea sa de ofiţer de stare civilă iar în registrul de morţi al comunei Peştişani fiind înregistrat de către primarul Blendea D. C. Ne întrebăm iarăşi dacă această persoană putea să fie una şi aceeaşi cu tatăl sculptorului nostru? Până ce alte documente care să ne lumineze în acest caz vor fi descoperite tindem să credem că este vorba despre chiar tatăl marelui artist.
Dan Cismașu

Comments are closed.