Constantin Brâncuşi în documente de arhivă (I)

Loading

Mulţi sunt cei care se cred adepţi şi iubitori ai artei universale produsă de către Marele nostru Brâncuşi, însă foarte puţini sunt aceia care au căutat vreodată să descopere cine este cu adevărat cel pe care îl respectă tot universul. Toată lumea s-a mulţumit să ştie doar puţine lucruri şi acelea confuze despre viaţa şi familia marelui sculptor.

În iulie 1937, Brâncuși reține pe peliculă mai multe imagini ale locului pe care urma să se înalțe Coloana fără Sfârșit, desenul aparține marelui sculptor
În iulie 1937, Brâncuși reține pe peliculă mai multe imagini ale locului pe care urma să se înalțe Coloana fără Sfârșit, desenul aparține marelui sculptor

După ce am inspirat foarte mult praf de pe registrele şi dosarele uitate de timp pe rafturile depozitelor Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, am depistat numeroase documente care puse cap la cap au scos la lumină o serie de dezvăluiri despre familia ilustrului nostru Constantin Brâncuşi din Hobiţa. Documentele cercetate de mine în marea lor majoritate nu au mai fost cercetate de nimeni în acest scop. Din studierea lor se constată numeroase lacune produse de scriitorii acestora la vremea respectivă din varii motive, acestea lăsând în continuare îndoieli asupra apartenenţei la familia marelui Brâncuşi.

Între ”Brâncuș” și ”Brâncuși”
Numele de familie scris „Brîncuş”, „Brâncuş” sau cu terminaţia „i” apare de multe ori în registrele Colecţiei de Stare Civilă ale Primăriei Comunei Peştişani întocmite începând cu anul 1832 odată cu punerea în aplicare a Regulamentelor Organice. Astfel primul act pe care îl găsim încă de la începutul întocmirii acestor registre mitrice este cel al tatălui Nicolae înregistrat în registrul satului Hobiţa mahalaua de sus din anul 1833 când apare botezat la data de 15 iulie de către preotul Brâncuş Gheorghe, preotul bisericii cu hramul Intrarea în biserică din acest sat iar tatăl acestuia fiind Brâncuşi Mihai Constantin, numele mamei acestuia nefiind însă menţionat. Naşul de botez fiind locuitorul Blendea Nicolae din satul Peştişani iar ca martori au fost Brâncuşi Nicola şi Bobari Mitroi. Scrierea chirilică a actului i-a determinat pe unii cercetători să interpreteze greşit actul, aceştia menţionând că Nicolae este fiul lui Mihai şi Constantina, lucru neadevărat. Din actul de căsătorie al părinţilor rezultă faptul că mama ilustrului sculptor a fost născută în anul 1851 luna ianuarie însă în registrele mitrice din acest an ale comunei Peştişani aceasta nu se găseşte înregistrată.
Prima căsătorie a tatălui a fost înregistrată în registrul din anul 1853 la 22 februarie când Brâncuşi Costandin Nicolae de profesie plugar s-a căsătorit cu Pavel Grigore Ilinca din satul Peştişani, naşi de cununie fiind familia Blendea Staicu şi Zmaranda, ambii de profesie plugari iar preotul oficiant al acestei cununii a fost acelaşi care l-a şi botezat de altfel pe mire, adică Brâncuşi Gheorghe. Brâncuşi Ilinca a decedat în anul 1871 aşa după cum apare menţionat în actul de deces al fiicei acestora Siniea sau Simiea decedată la vârsta de 19 ani în data de 3 mai 1873, însă în anul 1871 în registrul ce conţine actele de deces ale comunei Peştişani nu apare înregistrat acest deces.
Un an mai târziu la data de 16 ianuarie 1854 în registrul pentru născuţi al comunei Peştişani apare înscrisă naşterea primei fiice a familiei de plugari Brâncuş Nicolae şi Ilinca pe care a botezat-o locuitorul Blendea Staicu la data de 24 ianuarie acelaşi an dându-i prenumele Sâniea iar preotul oficiant era acelaşi care a botezat şi pe tatăl său. Sâniea sau Sânica apare însă şi în anul 1870 în registrul pentru căsătoriţi ca fiind fiica lui Nicolae în vârstă de 40 ani şi Ilinca de 38 ani când la data de 1 noiembrie s-a căsătorit cu tânărul Blendea Nicolae. Dacă socotim după vârsta părinţilor constatăm că aceştia ar fi trebuit să se fi născut în anul 1830 tatăl şi 1842 mama astfel constatăm că cel puţin vârsta tatălui era greşită iar pentru mamă aceasta nefiindu-i găsită înscrisă naşterea sa în registrele de stare civilă ale comunei Peştişani nu s-a putut nici constata când a fost născută. Un fapt şi mai ciudat este că în anul 1873 în registrul pentru morţi al comunei Peştişani la numărul 20 apare înregistrată moartea unei persoane cu numele Brîncuşi Sinia în vârstă de 19 ani fiica lui Nicolae în vârstă de 45 ani şi Ilinca decedată din anul 1871. Moartea s-a produs la data de 3 mai în casa părinţilor săi. Ca şi în cazul actului de căsătorie anterior dacă analizăm vârsta tatălui constatăm că acesta s-ar fi născut în anul 1828. Să fie oare vorba despre o altă persoană sau despre o altă greşeală a celor care au întocmit actele şi nu aveau cunoştinţă despre datele pe care le-au trecut în cuprinsul acestor acte ţinând cont de faptul că la vremea respectivă ştiinţa de carte şi cultura erau departe de a fii cunoscute chiar şi de slujbaşii satelor.

Documente despre familia Brâncuși
O altă neconcordanţă a datelor este şi faptul că în acelaşi an 1854 în data de 9 iulie se mai găseşte în acelaşi registru naşterea lui Marina fiica lui Brâncuşi Nicolae şi Ilinca plugari din satul Hobiţa botezată la data de 17 iulie acelaşi an de aceiaşi persoană Blendea Staicu. Să fie oare vorba şi în acest caz despre o altă familie şi să fie o simplă coincidenţă de nume?
Anul 1857 a adus familiei Brâncuş Nicolae şi Ilinca încă un fiu născut la data de 17 mai şi botezat la 25 mai acelaşi an de naşul Blendea Staicu preot fiind tot Brâncuş Gheorghe. Din păcate, în actul de mai sus nu este menţionat şi numele de familie fiind menţionate doar prenumele părinţilor Nicolae şi Ilinca. Se potriveşte însă cu actul de căsătorie înregistrat sub numărul 19 din anul 1883 când tânărul Brîncuş Ion în vârstă de 26 ani născut în comuna Peştişani în anul 1857 luna mai ziua 17 fiul major al lui Nicolae C. Brîncuş în vârstă de 54 ani şi al decedatei Ilinca se căsătoreşte cu tânăra Pavel Maria de 19 ani născută în comuna Peştişani în anul 1864 luna septembrie ziua 1 fiica decedatului Dinu şi a Mariei de 46 ani. Ofiţerul stării civile şi totodată primarul comunei Blendia D. Constantin a oficiat această căsătorie în prezenţa martorilor Brîncuş Petre de 54 ani, Brîncuş Nicola de 40 ani, Pavel D. Grigore de 35 ani şi Pavel Pantilimon de 29 ani toţi agricultori din comuna Peştişani.
Aceiaşi familie Brâncuşi Nicolae şi Ilinca aveau să nască în anul 1861 la data de 20 februarie pe Vasile care a fost botezat la data de 28 februarie acelaşi an de către acelaşi naşi al familiei, Blendea Staicu iar preotul Brâncuşi Gheorghe a oficiat cele sfinte pentru noul născut. În anul 1883 Brîncuş Vasile în vârstă de 22 ani fiul lui Nicolae care avea 58 ani iar mama Ilinca fiind decedată, s-a căsătorit cu tânăra Seimeanu Maria de 16 ani născută în comuna Peştişani în luna septembrie anul 1867 şi domiciliată în comuna Brădiceni fiind fiica defunctului Ion şi a lui Stanca în vârstă de 46 ani. Dacă socotim după vârsta tatălui mirelui vom constata iarăşi o neconcordanţă datorată aceloraşi greşeli ale vremii. Primarul şi totodată ofiţerul stării civile al comunei de la acea vreme care a oficiat căsătoria a fost Blendia Dimitrie Constantin în prezenţa însă a următorilor martori: Brîncuş Pătru de 54 ani, Brîncuş Nicola în vârstă de 40 ani, Seimeanu Zamfir Ion de 36 ani şi Popescu C. Gheorghe de 28 ani toţi agricultori din comuna Peştişani.
După Vasile a urmat Pătru născut la 21 iunie 1864 şi botezat la data de 29 iunie acelaşi an de acelaşi naşi al familiei, Blendea Staicu părinţii fiind Brâncuşi C. Nicolae şi Ilinca de profesie plugari iar preotul oficiant a fost acelaşi Brâncuşi Gheorghe, preot care a decedat la 24 octombrie 1869 la vârsta de 50 ani.
Se presupune că prima soţie a lui Nicolae a decedat în anul 1871 însă după cum spuneam nu se găseşte înregistrată moartea acesteia în registrele de morţii din acel an ale comunei Peştişani.

Dan Cismașu