Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Conservarea și depozitarea cărții vechi la Muzeul Gorjului

Conservarea și depozitarea cărții vechi la Muzeul Gorjului

Submitted by on 11 August 2010articol citit de 4,545 ori | No Comment

Pornind de la ideea că patrimoniul cultural are un rol capital în păstrarea identităţii culturale a unui popor, constituind o punte de legătură între trecut, prezent şi viitor, şi în Muzeul judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” există un fond de carte veche care a fost adunat de-a lungul timpului şi păstrat în depozite special amenajate. Fondul de carte are o importanţă deosebită cuprinzând lucrări de interes major pentru istoria culturii naţionale şi pentru cunoaşterea aportului Gorjului la afirmarea culturii româneşti, valori bibliofile din tipografiile vremii : Râmnic, Blaj, Bucureşti, Iaşi, Buda, Sibiu, Snagov, Neamţ. Dacă aruncăm o privire peste ele, vom observă că marea majoritate a lor provin de la tipografia din Râmnic, dat fiind apropierea noastră de această tipografie, de unde se difuzau spre biserici tipăriturile necesare cultului.

Antologhion 1737 este una dintre cele mai valoroase cărti de la Muzeul Judetean

Antologhion 1737 este una dintre cele mai valoroase cărti de la Muzeul Judetean

Deşi o bună parte din cărţile vechi ale patrimoniului nostru au aparţinut bisericilor, care au folosit cărţile la toate slujbele, putem spune că în ciuda vechimii lor ele s-au păstrat bine. Şi când spun asta mă refer la faptul că, în zilele noastre, noi nu am reuşit să facem nişte cărţi aşa frumoase, să legăm cărţile aşa cum le legau  înaintaşii noştri deşi acestea au fost folosite, unele dintre ele poate zi de zi, an de an şi foile nu s-au rupt, iar cartea nu s-a dezlipit, ci este tot aşa cum a lăsat-o din mână cel care a legat-o şi tipărit-o în vremea aceea.

Colecţii la Muzeul Judeţean
Majoritatea acestor valori bibliofile au transmise posterităţii cu legătura lor originală, din piele ornamentată pe lemn şi într-o stare de conservare acceptabilă.
Dar având ca suport hârtia sau pergamentul, cărţile şi documentele din depozitul de carte veche au fost afectate atât de factori microclimatici negativi, cât şi de lunga folosire a posesorului acestora, unele din ele sunt pătate de ceară, având patină funcţională sau  atac de carii. Apoi, când au intrat în depozitele noastre, lipsa unui program adecvat de conservare şi restaurare a dus la degradarea acestora, de cele mai multe ori ireversibilă.
Dacă la toate astea mai adăugăm şi vicisitudinile istorice prin care au trecut cărţile, se poate afirma cu certitudine că omul şi condiţiile de depozitare precare, precum şi o firavă cunoaştere a problemei, chiar în rândul specialiştilor sunt factorii principali ai distrugerii acestor bunuri.
Cartea este un obiect fragil, supus permanent factorilor distructivi ai vremii.
Conservarea acestei colecţii întâmpină probleme dificile datorită vechimii multora dintre lucrări, starea de conservare diferită a acestora, diversitatea suporturilor, cernelurilor şi tehnicilor cu care au fost executate.
Natura organică a suportului papetar a comportat în timp degradări datorate fenomenului natural al îmbătrânirii a componentului principal constituent, celuloza, cât şi factorilor de microclimat: fizici, chimici şi biologici.

Muzeul Judetean adăposteste carti de inestimabilă valoare

Muzeul Judetean adăposteste carti de inestimabilă valoare

Condiţii de depozitare la Muzeul Gorjului
Muzeul judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” a intrat într-o etapă de renovare capitală a clădirii. Lucrarea încă nu e terminată, dar urmează să se finalizeze peste puţin timp. Totuşi, pentru  depozitarea fondului de carte veche am schimbat spaţiul şi a fost ales un loc amplasat în afara circuitului de vizitare, unde temperatura şi umiditatea sunt relativ constante. Acest spaţiu beneficiază de aerisire periodică şi este departe de conductele de apă şi canalizare, încălzirea fiind asigurată prin calorifer.
Deşi nu este suficient spaţiu, lucrările acestei colecţii au fost aşezate în dulapuri şi fişete închise pe orizontală (2-3 cărţi unele lângă altele şi suprapuse), care asigură o poziţie relaxantă şi lipsită de  tensionări.
Din lipsa spaţiului s-a făcut o depozitare suprapusă a cărţilor, deşi aceasta obligă la manipulări suplimentare ori de câte ori se caută o carte în rândul din spate

„Perlele” colecţiei
Pentru câteva cărţi, cu o vechime mai mare cum ar fi: un Tetraevangheliar din anul 1565, în limba slavonă, tipărit la Braşov, o Evanghelie, tipărită la Snagov la 1697 de către Antim Ivireanul sau un Antologhion de la Râmnic, din 1737 şi altele asemenea se are în vedere achiziţionarea unor cutii de carton neacid deoarece prezintă un avantaj important în conservarea acestora atenuând foarte mult oscilaţiile de umiditate, protejând în acelaşi timp cărţile de gazele poluante, de praf sau spori de mucegai.
Revenind la Tetraevangheliarul din anul 1565, pe care îl deţine muzeul nostru, din cercetările întreprinse până în prezent, se pare că ar fi unicul exemplar din ţară, B.R.V., vol. IV făcând descrierea la p.7-8 din M. Korneeva Petfulan (Slavia, V.V., 1926-1927, p.190-194) care a descoperit cartea în Muzeul de Artă Ucraineană din Harkov, unde a fost adusă în timpul revoluţiei ruseşti dintr-o bibliotecă din Volinsk.
Având în vedere vechimea ei, legătura este deteriorată, blocul cărţii desprins, prima copertă are numai lemnul, a doua este din piele neagră pe lemn, ornamentată cu un medalion la mijloc, iar pe margine chenare din motive florale stilizate. Multe file sunt lipsă, altele rupte şi incorect rezolvate, desprinse sau completate de mână, ceea ce se impune o restaurare urgentă a acestei valori bibliofile.
Sigur că şi lipsa fondurilor necesare pentru conservarea cărţilor în condiţii foarte bune, ne obligă la găsirea unor soluţii cât mai optime, cu posibilităţi limitate.
Sperăm că în viitorul apropiat să dispunem de condiţiile necesare păstrării şi conservării fondului de carte veche pentru ca generaţiile viitoare care vor dori să se documenteze să poată găsi o colecţie bine întreţinută, oricând disponibilă spre a fi cercetată.

Ion Catană, Conservator general

Comments are closed.