Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Cercetările preventive de la biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”

Cercetările preventive de la biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”

Submitted by on 23 June 2010articol citit de 4,039 ori | No Comment

Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” se găseşte în mijlocul satului Stejari, care este străbătut de apa Amărăzuia şi se află la o distanţă de 2 km spre nord, comparativ cu filiala sa biserica satului Stejari. Comuna Stejari este situată în sud-estul judeţului Gorj, la peste 75 km de Municipiul Tg-Jiu.

Biserica din Stejari a beneficiat de o reabilitare importantă în ultimii ani

Biserica din Stejari a beneficiat de o reabilitare importantă în ultimii ani

Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, monument istoric din satul Stejari, com. Stejari jud. Gorj, cu codul M.I.: GJ- II – M-B-09387 se află construită pe teritoriul moşiei Hurez, jud. Gorj. Această moşie este menţionată în documentele vremii  la 1528, 1602, 1627, 1648, 1665, 1730 iar din 1818 apare ca Hurezanii din Dos şi în 1838 Hurezanii de Jos. Sub acest nume o cunoaştem până în anul 1912 când se unifică şi formează cu Băceştii şi Cordeştii, comuna Cordeşti. Hurezanii de Jos rămâne satul Hurezanii de Jos până în anul 1968 când prin reforma administrativă de atunci este unificat cu satul Cordeşti şi primeşte un nume nou – Stejaru – Hurezani. Prin unificarea comunelor Baloşani, Piscoiu şi Stejaru – Hurezani, comuna nouă primeşte numele de Stejari şi fostul sat devine satul Stejari, reşedinţa comunei cu acelaşi nume.
În ceea ce priveşte organizarea bisericească această biserică aparţine Parohiei Caimoni – atestată documentar în 1865 şi este contemporană cu Parohia Hurezanii de Jos, care avea în proprietate o biserică de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” construită în 1796.
Sinodicul întocmit de preotul paroh  Popescu I. Ioan în anul 1976 reflectă o oarecare deformare a timpului istoric.
Realitatea istorică pentru biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” denotă, ţinându-se cont de raportul privind starea de conservare a picturii acesteia şi coraborată cu alte documente de arhivă şi bibliografie precum şi a unor materiale de construcţie că a fost construită în acest loc în secolele al XVII-XVIII- lea şi a fost reconstruită în a doua parte a sec. al XVIII-lea şi terminată la începutul sec. al XIX-lea. În 1813 este reconstituită şi se păstrează o parte din frescele cu strat de bază şi a fost repictată în perioada 1813-1821.
În 1893-1903 biserica monument este legată cu fier şi pictorul Belgun spală pictura din iniţiativa preoţilor Gheorghe Boian şi Nicolae Răducanu. În 1934 este reacoperită din iniţiativa învăţătorilor V. Hurezeanu şi a preotului D. Elian. În 1976 este reacoperită cu şiţă şi tencuială până la pictură din iniţiativa preotului Ion Popescu ajutat de socrul său C. Uşurelu.
În perioada 2007-2010 este consolidată cu sprijin guvernamental din iniţiativa familiei Mariana Andreea şi Adrian Valentin Dumitrescu Elian, cu acordul preotului Silvică Birceanu susţinut de Consiliul Local al comunei Stejari, de protopopul preot A. Dumitrescu şi Asociaţia Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena – Hurezanii de Jos, înfiinţată în acest scop de săteni şi rudele acestora sub îndrumarea profesoarei de istorie Elena Motorga.

Specialistii apreciază ca deosebit de valoroasă pictura de la Stejari

Specialistii apreciază ca deosebit de valoroasă pictura de la Stejari

Elemente de arhitectură
După cum rezultă din sinodicul întocmit de preotul paroh Popescu I. Ioan, biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Stejari, com. Stejari jud. Gorj respectă în totalitate succesiunea spaţiilor – pridvor, pronaos, naos şi altar.
Pridvorul precede pronaosului şi are dimensiunile de 4,70 x 1,15 m cu patru coloane amplasate pe latura vestică şi câte o semicoloană adosată pe laturile de nord şi sud legate cu un arc în formă de semicerc în partea superioară. Pronaosul este al doilea spaţiu situat pe axul E-V, fiind tratat ca o încăpere distinctă. Dimensiunile acestuia sunt de 4,50 x 2,90 m. Peste pronaos se află turla clopotniţei de formă octogonală. Naosul este spaţiul de formă pătrată cu laturile de 4,60 x 4,26 m şi este acoperit cu o calotă semicirculară. După acest spaţiu urmează altarul care este separat prin tâmplă sau iconostas.
Altarul este spaţiul rezervat sanctuarului şi are ca anexe proscomidiarul şi diaconiconul. În centrul acestei încăperi se află masa altarului – prestolul. Are suprafaţa de 8,84 m2.
Lucrările de consolidare şi restaurare a bisericii cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Stejari, com. Stejari, jud. Gorj, au impus în toamna anului 2008 efectuarea de săpături arheologice preventive în vederea eliberării monumentului istoric de sarcină arheologică.
Cercetările arheologice s-au efectuat atât în interiorul bisericii cât şi în exteriorul bisericii şi sub temelia acesteia, deoarece s-au executat lucrări de consolidare prin subzidire cu beton şi fier.
Descoperirile arheologice preventive efectuate cu prilejul lucrărilor de consolidare şi restaurare a Bisericii cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Stejari, comuna Stejari, judeţul Gorj ne duc la următoarele concluzii: au fost descoperite oase umane de la înhumaţi atât în interiorul cât şi în exteriorul monumentului istoric, care au aparţinut membrilor comunităţii locale ce au trăit în această zonă în sec. al XVII – XIX-lea şi în cursul acestui veac. În acelaşi context arheologic au mai fost descoperite câteva monede, fragmente ceramice, materiale de construcţie, (cărămizi, cuie) un fragment de abajur pentru lumânări care aparţin celei de-a doua jumătăţi a  sec. XVIII-lea.
Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Stejari, com. Stejari conform mărturiilor locale şi documentelor de arhivă existente a fost refăcută în a doua parte a sec. al XVIII-lea posibil peste o altă biserică mai veche ce exista în  sec. al XVII-lea.

Comments are closed.