Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Cercetările arheologice preventive de la biserica „Sfinții Voievozi”

Cercetările arheologice preventive de la biserica „Sfinții Voievozi”

Submitted by on 3 July 2012articol citit de 1,087 ori | No Comment

Biserica monument istoric cu hramul “Sfinții Voievozi” se află în cimitirul satului Țânțăreni, la 300 m V de DJ 661, Târgu-Cărbunești-Țânțăreni.Comuna Țânțăreni este amplasată la 68 km sud de municipiul Tg-Jiu, reședința de județ.

Lucrările de restaurare și consolidare la biserica “Sfinții Voievozi” au impus în anii 2011 și 2012 efectuarea de investigații arheologice

Lucrările de restaurare și consolidare la biserica “Sfinții Voievozi” au impus în anii 2011 și 2012 efectuarea de investigații arheologice

Prima atestare documentară a satului Țânțăreni este menționată într-un document de la 1 august 1571 când domnitorul Țării Românești, Alexandru II Mircea amintește de: “Oprea și fratele lui Stanciul, un sălaș de țigani…pentru 5500 aspri turcești gata” și “am dat și domnia mea lui Oprea și lui Stanciul care sunt mai sus-scriși, ca să le fie de ocină și de ohabă, lor și fiilor lor și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele ”.
Satul Țânțăreni mai este menționat într-un alt  document datat din 26 aprilie 1572, în care apare numele lui Barbul din Țânțăreni. Documentul este dat de domnitorul Alexandru al II-lea Mircea și îl menționează pe “Barbul din Țânțăreni…că a rămas (de justiție n.n) și înainte în zilele altor domni, care au fost înaintea noastră”.

O biserică seculară
Biserica monument istoric cu hramul “Sfinții Voievozi” se află în cimitirul satului Țânțăreni, la 300 m V de DJ 661, Târgu-Cărbunești-Țânțăreni. Documentele si cronicile secolelor XVII-XVIII referitoare la aceste locuri, menționează printre altele vizita călătorului străin Paul de Alep și a tatălui său patriarhul Macarie din Antiohia prin țările române (1653-1658). Din relatările acestuia aflăm că a întâlnit călugări greci ai Patriarhiei de la Ierusalim la mănăstirea Țânțăreni, fâcând totodată o descriere a acesteia.
În volumul IX, al lucrării “Călători străini prin tările române”, căpitanul geograf Frederich Schwanz von Springfels, în capitolul “Despre slujba religoasă”, cu referire la Oltenia menționează și mănăstirea din Țântăreni.
În călătoriile sale patriarhul Macarie consemna că această mănăstire aparținea unor călugări greci, iar la 1778 generalul von Bauer amintea de o mănăstire la Țânțăreni nelocuită, situată lângă o livadă de pruni, un pod și o moară.
Preotul Știuca Alexandru, actualul preot al bisericii cel care a întocmit sinodicul bisericii “Sfințíi Voievozi” din Țânțăreni relata faptul că până în 1864 aceasta a fost mănăstire de călugări greci, înaintea acesteia a mai existat una din lemn și alta din piatră , locul de amplasare și data construrii mănăstirilor nu se cunoaște. Ca ctitori ai acesteia sunt menționați Barbu Postelnicu și Mihai Postelnicu.
Data ridicării mănăstirii de piatră  nu se cunoaște, acesta fiind amintită ca existentă în 1778 dar nelocuită. Actualul pridvor  este adăugat în 1904, iar în 1810 biserica a fost zugrăvită de Chir Lavrentie, pentru ca în 1859 să fie reparată, stergându-se chipurile ctitorilor. În 1903 este zugravită din nou, i se adaugă pridvorul inchis, acoperișul este reparat iar podeaua este pardosită cu blane.
În sinodicul preotului Alexandru Știucă sunt amintiți mai mulți slujitori ai bisericii. Dintre primi călugări se cunosc egumenul Nichifor și egumenul Calistrat, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, egumenul Chir Lavrentie. Aceștia sunt urmați de: Protosingherul Tarase, egumenul Chir Chiria, Arhimandritul bucureștean Chesarie Arhimandritul.
Dintre preoți ne sunt cunoscuți:  preotul Bazilie, preotul Barbu  Chircu, Fortiu Marinescu, Nicolae Pretorian, Mihai Amzulescu, Dumitru Muraretu, Ioan Niculescu, Știucă Alexandru.
Pisania actuală, scrisă cu ocazia resfințirii în anul 1982, prezintă următorul conținut: “Cu vrerea tatălui cu ajutorul fiului și cu săvârșirea Sf. Duh, această sfântă biserică cu hramul Sfinții Voievozi s-a zidit între anii 1800-1810 pe temelia altei biserici ridicată în timpul lui Matei Basarab. Această biserică s-a reparat complet în anul 1930 în zilele P.S.S. Episcopul Vartolomeu în anul 1884 cu ajutorul și contribuția enoriașilor din comună s-au efectuat ample lucrări de consolidare și restaurare iar repictarea s-a făcut de pictorul artist Ștefan Calopăreanu ajutat de practicianul Ghe. Jilavu. S-a resfințit acest sfânt lăcaș în ziua de 28 oct. de către I.P.S. Mitropolit Nestor Vornicescu, protoereu de TG. Cărbunești fiind P.C. PR. Stîngă Tiberiu preot paroh fiind P.C. PR. Știucă Alexandru și cantor bisericesc Ciobotea Ion ”.
Lucrările de restaurare și consolidare la biserica “Sfinții Voievozi” au impus în anii 2011 și 2012 efectuarea de investigații arheologice preventive în vederea eliberării monumentului istoric de sarcină arheologică.
Cercetările arheologice s-au întreprins în interiorul bisericii, cât și în exteriorul ei în jurul fundației, uneori și sub aceasta, deoarece au fost efectuate lucrări de consolidare a monumentului istoric, prin subzidiri cu beton și fier.
Cercetările arheologice preventive au fost impuse și de constructor în exteriorul bisericii prin efectuarea de casete și secțiuni cu dimensiuni diferite. (Va urma)
Dr. Gheorghe Calotoiu
Adina Cotorogea

Comments are closed.