Singura bancă din România care mai este parțial în proprietatea statului are mari probleme în aceste zile, CEC-ul a blocat zeci de mii sau sute de mii de carduri în toată țara pe motivul unei breșe în sistemul informatic. Au mai fost bănci în România care în anii trecuți s-au confruntat cu asemenea probleme dar au gestionat criza cu profesionalism pentru ca beneficiarii de carduri să aibă cât mai puțin de suferit. Nu același lucru se întâmplă la CEC, sau oricum nu la Târgu-Jiu, unde la o săptămână de la blocarea cardurilor clienții nu au fost anunțați că nu pot dispune de banii lor.
CEC Târgu-Jiu are probleme mai vechi în relația cu clienții, serviciile băncii fiind catalogate de foarte mulți clienți drept printre cele mai proaste din piață. Dacă banca a rămas în Gorj pe linia de plutire s-a datorat faptului că unele primării au impus propriilor salariați și beneficiarilor de diverse alocații și indemnizații să aibă un card CEC. Chiar dacă banca continuă să ofere, cel puțin la nivel teoretic, credite cu dobânzi avantajoase și oferte competitive pentru carduri, realitatea a arătat că la Gorj mulți dintre clienții băncii au ales alte bănci. Motivul? Serviciile proaste și optuzitatea unor funcționari salarizați cu sume foarte consistente. Iar dacă ai nevoie de serviciile unui funcționar trebuie să te rogi pentru a scăpa de el, sau el de tine, în câteva ore.
Pentru cei care nu au avut de-a face cu ”serviciile” CEC dar vor dori acest lucru în viitor, de exemplu un card de salariu, e bine de știut să se ferească de capcana unui al doilea card de cumpărături pe care banca ți-l bagă obligatoriu pe gât. Rezultatul? Mai ales în condițiile actuale de acordare al creditelor, un asemenea card, chiar și nefolosit, contează la stabilirea solvabilității. La Gorj veți pierde cel puțin două zile la coadă să anulați un asemenea card pe care nu l-ați cerut și nu l-ați folosit.
Dar poate că cineva va vrea să urmeze sfatul guvernatorului BNR și să încerce să obțină credite în lei pentru că așa are salariul. Nu la CEC și nu la Târgu-Jiu, aici funcționari slab pregătiți, pentru că altfel am putea înțelege că așteaptă șpagă, îți solicită hârtii de care nu știu să se folosească. Bunăoară, știați că angajații CEC Târgu-Jiu nu dau credite la persoane plătite pe drepturi de autor, de exemplu, și ignoră fișele fiscale de la Finanțe? Atenție, la oameni care câștigă poate mii de euro pe lună, și de ani buni, nu luăm în calcul drepturilor de autor. Sunt și alte curiozități la această bancă, ca de exemplu ”defectarea” programată a bancomatelor pentru ca posesorii de carduri să retragă bani de la ghișeu pe un comision mai mare. Din nefericire, uneori victimele-pensionari, asistați social ș.a.-nici măcar nu protestează sau nu înțeleg ce li se întâmplă.
Dacă aceste lucruri sunt mărunte, să aducem în discuție și o problemă mult mai gravă. Cei care se pricep la bănci spun că CEC-ul are mari probleme cu anumite credite, poate că suntem mai atenți cu banii noștri pentru a nu plânge după ei!
Ce razbate mai mult decat straveziu din acest articol esye, mai intai de orice, o anume frustrare (sa fie chiar a autorului, ori domnia sa face exercitii de empatie, in lipsa unora de admiratie?!). Marea tragedie, cuiul lui Pepelea, pare a fi prezumtiva respingere a unei ipotetice solicitari de acordare credit cu venituri, considerate eligibile, din drepturi de autor. De aici si pana la afirmatii total gratuite, nefundamentate si la un ton vituperant, tendentios care frizeaza un neprofesionalism evident nu mai e decat un pas. Pas pe care distinsul domn il face cu nonsalanta lansandu-se sinugigas si pompieristic in niste alegatii care sunt extrem de usor de demontat. Doar cu o minima documentare ar fi putut afla si scrie corect, nu dezinformand bruma de cititori care citesc acaesta obsura publicatie, urmatoarele elemente:
Mai inainte de orice dl. autor vorbeste in tot corpul articolului de CEC. CEC-ul este cea mai veche banca din Romania, infiintat de A.I. Cuza la 24 ianuarie 1864. Din 11 mai 2008 denumirea este de CEC Bank – banca comerciala universala. Asta spre stiinta domniei sale care ar fi putut sa se documenteze macar in fuga inainte de a prcede furibund si resentimenta la a scrie acest articol defaimator.
1. asa-zisa blocare a cardurilor emise de catre CEC Bank a fost in realitate o masura reala si dezirabila de protejare a clientilor bancii, in conditiile existentei unei alerte prin care anumite baze de date din afara tarii ale organizatiilor Visa si Mastercard erau susceptibile de vulnerabilitati. Faptul ca CEC Bank a reactionat extrem de rapid si n-a preferat escamotarea unei probabilitati de producere de penetrare a sistemelor informatice (ca alte banci aflate in situatie similara) nu este imputabil , asa cum clameaza in articolul sau dl Somicu, ci, dimpotriva este o dovada de onestitate.
2. afirmatia ca unele primarii ar fi impus propriilor salariati si beneficiarilor de alocatii sa aiba un card la CEC Bank este hilara. Nici nu merita sa mai fie comentata.
3. din lipsa de documentare si carente impardonabile la nivelul la care se pretinde, dl. autor face o confuzie grava intre cardul de salariu si un card de credit. Numai prin aplicarea la solicitarea acordarii unei limite de escoperit de cont si aprobarea acesteia de catre banca un card in care se vireaza salariul devine card de credit. E mai simplu insa sa scrii dupa ureche (o ureche fara nicio treaba cu domeniul, e limpede) si sa mai atingi si apogeul stupizeniei uzitand de termeni precum solvabilitate aiurea-n tramvai, doar din credinta falsa ca da bine la publicul cititor.
4. „defectarea” programata a bancomatelor – inscopul marsav al perceperii de comisioane clientilor care ar fi obligati, vezi Doamne sa ridice banii de la ghiseele Bancii Nimic mai fals: nicio retragere de la bancomate, EPOS-uri , ori direct de la ghiseele Bancii de pe cardurile clientilor nu este comisionabila.
Asadar dl. director de Vertical esueaza lamentabil si aici cu o dezinformare crasa (o mistificare janlica).
5. Este salvat de clopotel dom’ profesor cu absolut deliciosul final”cei care se pricep la banci spun ca…” Atata candoare mai rar la cineva ca la dumneatam bobocule!
Tema pentru acasa: De scris si citit, de 100 de ori propozitia:
” Eu, Cornel Somicu, NU ma pricep la banci”!
Restul e desertaciune si vanare de vant.
Am citit cu mare interes atât materialul domnului Somicu cat si ”dreptul la replică” neoficial al băncii pentru care se face publicitate gratuită. Desi sunt economist, sa zic ca nici eu nu ma pricep la bănci dar am cateva întrebări:
1. Cei care vor un credit de la CEC Bank nu stiu oare ca mai trebuie si o mica ”șpăguță”?
2. Să nu știe cititorul ocazional cu ochi albaștrii că retragerea de bani de la ghiseu și nu de la bancomat are comision dublu la orice bancă?
3. CEC Bank are plângeri în țară și la Gorj că nu a anunțat în timp util blocarea cardurilor și a produs clienților prejudicii. Să nu se știe acest lucru?
4. Eu am înțeles că nu e vorba de același card, adică de două!
Despre problemă ce să spun, cred că și alte bănci fac la fel iar cele ce se întâmplă sunt mult mai grave decât un banal editorial. Pot însă să vă semnalez, întâmplător referitor la CEC, credite de locuințe unde evaluările aproape că dublează valoarea reală a locuinței. Beneficiarii? Patroni, judecători, polițiști etc. Pot fi contactat pe adresa de mail dacă cineva are curajul să scrie!
Inainte de toate: La MULTI ANI!
E , fara putinta de tagada, imbucurator ca la un asa articol incitant exista si un comment (doar al doilea, din pacate, pana la acest moment).
Un opinent decent respecta, fireste, un alt punct de vedere. Eu asa cred, cel putin.
Va intreb insa frontal,direct, fara menajamente, d-le Paul UNGUREANU: in momentul in care lansati niste afirmatii asa grozave (vezi evaluari ale imobilelor anumitor clienti ai CEC Bank) aveti si probe? Hai cu ele pe piata, onorabile domn, sa stie lumea daca faceti sau nu afirmatii gratuita!
Daca tot o faceti pe curajosul, veniti si cu argumente concrete, palpabile? …ca doar va prezenati ca si economist, wtf?
In comment-ul dvs. faceti niste referiri la amnunte anatomice ale mele: onorabile, sunt dezolat sa va dezamagesc: n-am ochi albastri!
In subsidiar va rog sa mai consulati ujn elev/eleva de gimnaziu care sa va edifice cum sta treaba cu gramatica limbii romane, respectiv cum se scrie corect, par egzamplu:
– ochi albastri are Crin Antonescu;
– albastrii sunt ochii lui Crin Halaicu….
Pare nicio diferenta…depinde cum te pozitionezi …oi cate instructie ai/n-ai!
Daca esti real, domnule pAUL Ungureanu (ori esti doar un jalnic pseudonim al lui dom’ directeur Somicu), „fa-te ca lucrezi
„!
Hai sa te vad, curajosule!
Parafraza, la titlu: Somacu
(wtftn?) aceeasi fata, narav imuabil?!
Apropo, Paul Ungureanu chiar există și am mai avut intervenții în presă, având în vedere că am cochetat în urmă cu ceva ani cu presa locală.”Cititor ocazional”, sau facem acordul?, este o dovadă de…curaj?
Ca să vă faceți o idee despre ce vorbim, urmăriți asta:CEC a atribuit licitaţii unor firme falimentare şi nu a anulat credite achitate de clienţi – Bănci > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/cc-cec-a-atribuit-licitatii-unor-firme-falimentare-si-nu-a-anulat-credite-achitate-de-cli-960493.html#ixzz1ii9IeMOq
Și acum, rog pe cei de la Vertical, pe domnul Somacu, să aprofundeze subiectul CEC. Creditele ipotecare de la Gorj, de exemplu?
Toate băncile ne fură zi de zi, propun o campasnie împotriva lor!
Scandalul creditelor semnalat inca din 2011. Cum o fi la Gorj?
Adevărata situație privind modul de creditare al CEC Bank este mult mai gravă decât ceea ce se prezintă în momentul de față în spațiul public, în mass media și probabil și în raportul de control înaintat de BNR, având în vedere relația lui Radu Ghețea cu domnii Isărescu și Cinteză. Ambii ar avea rude de gradul I angajate în CEC Bank. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, o are angajată pe sora sa, Croitoru Veronica, care deține funcția de consilier a domnului Ghețea. Aceasta a beneficiat de un credit în 2011 cu derogare de la norme pentru a putea fi creditabil. Totodată, domnul Cinteză o are pe fosta soție Cinteză Jana care lucrează la Departamentul care a creditat-o pe Ioana Băsescu.
Cei doi nu sunt însă singurii, în CEC mai sunt angajați frați sau soții ai unor oameni politici. Unul dintre exemple este cel al Mioarei Gherghină, cea care a fost făcută peste noapte șef de serviciu la audit. Principala sa calitate este aceea de soție a domnului Gherghină de la Ministerul Finanțelor. Un alt exemplu este și cel al fratelui unui vicepreședinte PNL la resurse umane.
Traian Basescu si-a negociat linistea? Coincidente care conduc spre aceasta concluzie
Raportul comisiei de ancheta CEC Bank a fost depus la BP al Senatului
În același timp, în ultimele două săptămâni au fost numiți în funcții de directori, directori adjuncți și șefi de serviciu, o serie de foști consilieri ai lui Ghețea, ai prim-vicepreședintelui Stamatian și ai vicepreședintelui Popa Mihaela.
Nu în ultimul rând trebuie menționat și faptul că unii dintre conducătorii CEC Bank se află în conflict de interese privind acordarea de credite. Astfel, s-au acordat credite societății Balkan, în care acționar este fostul ministru al Finanțelor, Vlădescu, iar la a treia sau a patra solicitarea de creditare vicepreședinte Popa Mihaela nu a mai semnat aprobarea, spunând că este în conflict de interese. Motivul ar fi acela că soțul acesteia are un contract de parteneriat cu această firmă. Întrebarea care se ridică de aici este aceea dacă până anul acesta nu a fost în conflict de interese? De la început s-a știut că acea societate este a domniei sale, de aceea o susținea în condițiile în care nu era creditabilă, susțin surse din CEC.
Un alt conflict de interese este cel privind deținerea de funcții de către membri unei familii (soț și soție) angajați ai băncii, respectiv Ivașcu Ion, directorul Sucursalei Pitești și soția sa Ivașcu Liset, director la Direcția Arierate în Centrală. Doamna director de arierate poate să grăbească foarte ușor executarea unui client, acolo unde există un anume interes, având în vedere că decizia se ia de către Centrală, unde este membră și în Comitetele de restructurare, iar executarea se face de directorul sucursalei – soțul acesteia.
Un alt caz în care vorbim despre funcțiile unor persoane din CEC Bank este al vicepreședintelui Gheorghe Carabasan, care este în același timp și președinte într-un comitet IMM format din trei persoane. Din acest comitet, a doua persoană este nepoata acestuia, Mogoșeanu Silvana, care este șef serviciu în cadrul Direcției Administrarea Riscurilor.
Trebuie spus că Mogoșeanu Silvana are o firmă (PFA) a soțului, creditată de CEC Bank în condiții de favoare cu derogare de la proceduri. Pe lângă acest credit, soțul nepoatei domnului vicepreședinte are un alt credit în calitate de persoană fizică, unde nepoata este codebitoare, luat tot în condiții de favoare, a cărui valoare este de 265.000 lei, care de aproximativ un an și jumătate este restant și i s-a acordat grație totală. Se observă că așa cum a luat creditele în condiții de favoare, tot așa, tot în condiții de favoare, le și rambursează, pe când un client de rând nu poate să ia nici măcar 10.000 lei dacă nu are tot ce scrie la procedură.
În bancă mai sunt și alți angajați nepoți de președinte și vicepreședinte: nepoatele președintelui Ghețea, Andrei Simona, director la Direcția Financiară, al cărei soț este angajat la Direcția Administrarea Riscurilor, și Daniela Dogaru, director UP Lipscani; nepotul vicepreședintelui Gheorghe Carabasan este directorul Voicu Valentin, la UP Timpuri Noi. În afară de aceștia mai avem de a face cu prieteni, relații și cunoștințe, care sunt răspândiți peste tot, fie în funcții de conducere, fie simpli angajați.
În privința creditării în CEC Bank importante sunt următoarele aspecte:
1. la sfârșitul lunii aprilie 2012, conducerea CEC a retras competențele unităților teritoriale cu un scop bine definit, trasat pe linie politică: se dorea controlul dirijat chiar de la nivelul conducerii băncii privind finanțarea primăriilor sau APL, cum li se mai spune, deoarece se apropiau alegerile și trebuia sub orice formă să iasă PDL.
Aceste sarcini veneau chiar de la Cotroceni, lucru care s-a și materializat, deoarece în următoarea perioadă cererile de creditare erau numai de la primari și acelea având culoare politică PDL. În același timp, foarte puține cereri au fost pentru societăți comerciale. Au fost angajați ai băncii care au comentat că se acordă primăriilor conduse de PDL, în schimb, cele care erau conduse de PSD sau alt partid erau respinse.
Un exemplu este cel al Primăriei Constanța, care a solicitat un credit pentru modernizarea spitalului Constanța, în condiții normale de creditare, fără a i se acorda condiții de favoare, precum derogări de la norme (dobândă mică, realizarea veniturilor sub 75% sau grad de îndatorare peste 34%). Spre deosebire de primăriile pedeliste, care erau finanțate în condiții de favoare, primăriei din Constanța nu i s-a acordat.
Sucursale pe care s-au finanțat credite pentru primării cu culoare politică PDL sunt: Satu Mare, Cluj, Oradea, Târgoviște, Covasna, Alba Iulia, Timișoara, Sibiu, SMB (sector 2, Balotești, Voluntari, Afumați, Mogoșoaia), Piatra Neamț, Drobeta Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Olt, Bistrița Năsăud, Reșița, Arad, Deva, Suceava.
Angajații care au îndrăznit să comenteze că se dau credite doar pe culoare politică, au avut de îndurat o perioadă foarte grea, în sensul că la foarte puțin timp, maxim 2-3 luni, au fost izolați, unii redistribuiți, sau chiar scoși din creditare și amenințați indirect că vor fi dați afară din bancă. Unii dintre ei chiar au fost dați afară.
2. în CEC se încalcă frecvent normele și procedurile în vigoare prin personalizări, acordându-se credite care nu sunt garantate, nu au aport propriu, nu au sursă de rambursare, nu au bonitate și se fac tot felul de artificii pentru a se face creditabile și a li se acorda dobânzi mici și grații mari.
De exemplu, se acordă un credit condiționat, ca ulterior primei retrageri în termen de 30 – 60 de zile să se constituie aportul propriu, sau să se suplimenteze garanțiile, iar dacă nu are bonitate clientul, bonitatea fiind un criteriu de eligibilitate, se solicită derogare de la procedură prin personalizare.
La înțelegerea cu clientul, pentru că astfel de clienți sunt cu relații la boardul băncii, care, deși conștient că în termenul acordat nu poate să îndeplinească acele condiții, trage și ulterior se revine, urmare a consilierii făcute de una din persoanele din conducere, sub atenta coordonare a vicepreședinților Popa Mihaela, Mirela Iovu și Gheorghe Carabasan, solicitându-se renunțarea la condiții deoarece clientul nu poate să le îndeplinească.
Următorul pas și ultimul este că din lipsă de lichidități, respectiv neavând sursa de rambursare, intră la restanță. În momentul acesta intervine din nou banca prin aleșii ei (boardul), care îl restructurează pentru a nu constitui provizioane. Astfel, Direcția Administrarea Riscului, prin directoarea Elisabeta Constantin, încearcă să resusciteze banca, acoperind peste 70% din activele nocive ale băncii, în loc să vină cu propuneri concrete pe fiecare caz în parte, în funcție de natura garanțiilor, a expunerii, a clasei de performanță financiară și nu în ultimul rând a serviciului datoriei.
In gorj ca si in toata romania CEC BANK a fost si va ramane seiful statului ….seiful unde romani de Rand Au crezut si si-au depus economiile pierzand totul ….eu as inventa compania ANTI CEC BANK..nu ar fi rea ca idee ..
Incep prin a va transmite felicitari peste ani, ati semnalat la vremea aceea problemele de mai tarziu: creditul lui Basescu, dublarea valorii locuintelor care ingroapa acuma pe romani si multe altele. Ce s-a ales de CEC? Falimentul bate la usa si nimeni nu spune nimic. La Gorj legea darii in plata ar inchide filiala, Dondera stie de ce!