Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Cazarma, mărul discordiei la Rânca

Cazarma, mărul discordiei la Rânca

Submitted by on 7 July 2010articol citit de 3,637 ori | 3 Comments

Unitatea militară dezafectată în ultimii ani la Rânca a făcut să „explodeze” buna vecinătate între localităţile Novaci şi Baia de Fier, ambele dorind să pună mâna pe cele 20 de hectare de teren pe care aceasta a funcţionat. Pentru că părţile nu au ajuns la înţelegere, o suprafaţă de 600 de hectare din centrul staţiunii, aflată între cele două hotare invocate de părţi, e blocată, în zonă neputând fii eliberate acte de concesiune, sau autorizaţii de construcţie.

Unitatea de la Rânca, mărul discordiei între Novaci şi Baia de Fier

Unitatea de la Rânca, mărul discordiei între Novaci şi Baia de Fier

În timp ce zona se dezvoltă, DN 67 C, cunoscut sub numele Transalpina, care leagă Oltenia de Ardeal şi trece prin inima Râncii, se asfaltează, transformând staţiunea dintr-un drum închis în poarta de intrare în una din cele mai frumoase şi sălbatice zone ale României, autorităţile din Novaci şi Baia de Fier trag de ea, de parcă ar vrea s-o sfârtece în două şi să-şi ia fiecare acasă bucata pe care a reuşit să şi-o însuşească. Cei mai mari vinovaţi în această poveste sunt  legiuitorii, care în 1968 au dat Legea 2, prin care fosta comună Cernădia a fost împărţită pe din două, între Novaci şi Baia de Fier, fără ca atunci să se facă o delimitare clară, atât în teren, cât şi cartografic. Singurul lucru recunoscut de ambii primari de acum e faptul înscris şi în documentele găsite la arhivă, că suprafaţa comunei Baia de Fier a crescut, de la 12.165 de hectare la 30.038 de hectare. În fapt, nu exista nici un interes atunci, pentru că se făcea doar împărţirea administrativ- teritorială, zona unde se află acum staţiunea Rânca fiind în proprietatea statului şi nici vorbă de construcţii, sau dezvoltare turistică. Acesta este, probabil şi motivul pentru care, în anul 1976, consiliile populare Novaci şi Baia de Fier şi-au dat acordul să fie transferate 20 de hectare, în total, din golul alpin al munţilor Vaca şi Corneşul Mare, pentru unitatea militară UM 01063. Că interesul a fost foarte scăzut, în acea vreme, e foarte clar, pentru că, deşi Ministerul Apărării cerea Consiliului Popular Judeţean 20 de hectare, cele două consilii populare îşi dădeau acordul, fiecare, pentru câte 11 hectare.

Cele două hotare
Aşa cum susţine Constantin Mihuţescu, primarul comunei Baia de Fier, după cum trece hotarul între cele două localităţi, doar un sfert din unitate se află pe teritoriul Novacilor, în timp ce, potrivit lui Pantelimon Todea, primarul oraşului Novaci, hotarul trece pe undeva mult mai la vest, unitatea aflâdu-se, pe cale de consecinţă, pe teritoriul oraşului pe care acesta îl păstoreşte.
În anul 2006, cele două localităţi erau, încă, într-o vecinătate cordială, dovadă că Ion Chiriac, primar al Novaciului la acel moment, a semnat cu Constantin Mihuşescu un protocol privind stabilirea delimitării cadastrale a tronsonului de hotar administrativ  aproximativ pe limita pe care o invocă acum Mihuţescu, dar acesta nu e recunoscut de actualul primar al Novaciului, Pantelimon Todea. Acesta spune că Mihuţescu emite pretenţii pentru întreaga fostă comună Cernădia: „Mister Mihuţescu, care are în spate anumite persoane importante, vrea toată fosta comună Cernădia, pe motiv că din cele patru sate ale fostei comune Cernădia, comuna Baia de Fier a primit Buiceştiul şi Cernădia. A primit satul, nu întreaga comună. În aceste condiţii, eu consider că eliberarea de autorizaţii de construcţie pe teritoriul oraşului nostru este o faptă penlă şi trebuie pedepsită ca atare.” Todea îşi susţine afirmaţiile pe împărţirea făcută de Legea 2/1968 şi pe o hatră din 1988, care trasează hotarul la est de staţiune. La rândul său Mihuţescu susţine în continuare hotarul stabilit cu Chiriac şi se bazează tot pe Legea 2 şi pe două microfilme scoase –după spusele sale- de la arhive şi care ar corespunde unei hărţi geografice din 71. Această hartă, însă, nu delimitează, clar, cu puncte de reper identificabile în teren, traseul hotarului.

„Ceaţă” la Rânca
Deci, singurele puncte în care părerile celor doi primari se întâlnesc sunt vârful Vârfului Păpuşa, în care se întâlnesc cele două hotare invocate de ei şi suprafaţa comunei Baia de Fier, din momentul desfiinţării comunei Cernădia. În rest, ceaţă totală, aşa cum e, de regulă, la munte. În aceeaşi ceaţă bojbâcăie şi oamenii, care nu ştiu sigur dacă au concesionat teren în Baia sau în Novaci, pentru că hotarul, aşa cum îl spune Mihuţescu, trece în lungul drumului naţional ce traversează staţiunea de la sud la nord. Ce e ciudat, e faptul că Todea recunoaşte administrarea Băii de Fier la est de drum, într-un fel, când e vorba de îndatoriri, dovadă că a recunoscut că tomberoanele de le partea estică a drumului sunt ale  lui Mihuţescu, când, acum câteva zile, acesta din urmă a fost amendat de Garda de Mediu că gunoaiele nu sunt ridicate. De altfel, scrie pe tomberoane Baia de Fier şi Mihuţescu le ridică, în timp ce pe cele de pe partea vestică a drumului scrie Novac i. De asemenea, Todea a acceptat ca Baia de Fier să intre în proiectul comun de canalizare, la care a contribuit cu bani, cu toate că, potrivit hotarului invocat de el, canalizarea nu trece pe terenul administrat de Mihuţescu. Şi mai e o încurcătură. Terenul în cauză, dintre cele două hotare aparţine, ca proprietate, Băii de Fier, ceea ce recunoaşte şi Todea. Deci, dacă e adevărat că administrarea aparţine Novaciului, atunci, Baia ar trebui să concesioneze sau să închirieze, iar Novaciul să dea autorizaţii. Aşa că, pe bună dreptate, Mihuţescu se miră cum se face că a apărut un chioşc în mijlocul staţiunii, lângă postul de transformare. „Cred că Todea i-a făcut concesiune sau închiriere, pentru că altfel nu putea să bage curent. Deci, dacă ne recunoaşte proprietatea, cum şi-a permis să facă asta? Am să-l reclam, pentru că şi el m-a reclamat că am dat autorizaţii, fără să am voie.”
Concluzia:cele două localităţi se judecă, lucrările sunt blocate, iar cei de la Cadastru, singurii care puteau să dea o soluţie provizorie, până la o hotărâre judecătorească, tac şi nu dau decizia care putea debloca situaţia…

3 Comments »

  • BIG says:

    Atat putem sa facem acolo? Nu stim decat sa ravasim acei munti si sa construim haotic, sa imprastiem gunoaie cu nemiluita prin padurile de acolo. De asta vreti dumneavoastrasa fie luat terenul armatei de catre o primarie, pentru a putea sa fie si acel teren distrus. De ce nu se face un parc national acolo, cu gradina zoologica si alte atractii turistice care sa se infrateasca cu natura. Doar atat vreti la Ranca, betoane si asfalt…
    Pai in cazul acesta mai bine sa nu-l ia nimeni, sa ramana in litigiu si astfel se va proteja de vandalism acel teren.
    Poate veti merge la Ranca si veti deschide bine ochii pentru a vedea cum stau cu adevarat lucrurile acolo. Cand este vorba de ridicare gunoiului nu le pasa niciunui primar de terenurile de acolo, insa cand vine vorba de concesiuni le doresc din tot sufletul. Cat de josnici pot fi acesti oameni, pacat, mare pacat…

  • razvan says:

    Imi pare foarte rau ca MApN nu le face pe plac…. avem nevoie de distrugeri masive, ce mai e de distrus, Unitatea Militara a fost trecuta in conservare, e de inteles pt ca nu mai avem armata, avem doar niste ametiti care iau banii de pomana (fac si eu parte din ei). Mi-as dori ca Armata Romana sa fie iara ce a fost, una puternica, in care sa se regaseasca tehnica militara moderna, nu sa ne bazam pe ajutorul altora si in acelasi timp sa fim sclavii lor! Cat despre acel teren, o sa-l ia ,cu siguranta, Elena Udrea, si o sa-l transforme in “groapa de gunoi” sau intr-un santier care nu va fi terminat niciodata…. Imi pare rau ca in Romania, totul este sortit pieirii, incercam sa ne dezvoltam dar din pacate nu stim alta modalitate decat prin construirea unor hoteluri care stau goale marea majoritate a anului. Eu cred k in zilele noastre oamenii vin in vacanta sa viziteze minunile naturii, nu niste blocuri de beton pe care le vad si in care locuiesc marea majoritate a anului. Ajungem, din nou,in anii de dupa revolutie in care fiecare cumpara ce putea prin aceste afaceri,la limita legii sau dincolo de ea, cu statul. Asta e Romania, nu o sa ne schimbam prea curand, suntem cu totii avari….

  • tiberiu says:

    am facut armata la RANCA 1988. As vrea ca cei de pe acolo sa invete despre mediul inconjurator ,sa lase gunoiul la ei in case,nu pe unde apuca .In 88 acolo era 3 cabane si acu sunt peste300