Cum poate fi cusută o gaură dacă nu avem nici ac și nici ață? La integrarea în Uniunea Europeană, țării noastre i s-a impus doar consumul, fără industrie, fără agricultură, iar efectele le resimțim din plin astăzi. Despre cum „performează” România, oferim un singur exemplu: uităm parcă prea ușor că în urmă cu vreo două-trei decenii, România a avut o industrie care de bine, de rău, performa, apoi bucată cu bucată, totul a ajuns la fier vechi, precum și un important sector agricol.
Poate analiștii economici sunt mulțumiți că la nivelul Uniunii Europene se arată că în 2016 România a avut o evoluție bună în special datorită îmbunătățirii semnificative a cheltuielilor de consum, dar asta nu înseamnă că trebuie să acceptăm ideea de a deveni o țară preponderent dependentă de consum. Ce va face guvernul Grindeanu?
Dezechilibrele economice pe care le-am contabilizat în ultimii ani atrag atenţia că în România există o piaţă nefuncţională. Exporturile şi investiţiile sunt încă deficitare, iar consumul, principalul motor al creşterii economice în România nu este, deocamdată, funcţional. O simplă radiografie ne arată că piaţa economică românească, de carton de altfel, nu este capabilă să devină funcţională, deşi a beneficiat în ultimul timp de serioase „tratamente cosmetice”.
La nivelul Uniunii Europene, ţara noastră nu a fost nicicând un bun exemplu, doar că este nevoie de noi acolo. România se împrumută astăzi în stânga şi dreapta, uitând probabil că orice împrumut trebuie restituit şi cu dobândă. Soluții sunt, dar a lua înapoi de la cineva, înlesnirile pe care tu, ca stat, i le-ai oferit, închizând ochii de fiecare dată, înseamnă că nu trebuie să te aștepți cca soluția propusă de tine să fie și acceptată. Schimbarea Codului fiscal și impozitarea „corectă” a multinaționalelor nu va fi ușor de digerat de cei care astăzi impun trend-ul Uniunii Europene.
La aderarea României în U.E. au existat numeroase raţiuni geopolitice. Ne-am trezit, apoi, în opinci şi flămânzi într-o Europă care ne-a ridiculizat ori de câte ori a avut ocazia. Am plecat capul şi umili, am mers mai departe. Teoretic, problema era una simplă, dar privind lucrurile din altă perspectivă, mentalitatea nu s-a schimbat, iar nivelul de trai nu a crescut prea simţitor în ultimii ani. Din contra, s-a simţit un regres. Şi toate acestea doar pentru că, în 27 de ani, nu am reuşit să ne aliniem noilor standarde. Nu am reușit, sau nu am fost lăsați? Cert este că astăzi se caută soluții și drumul pare acum cel corect.
