Am hotărât, la început de an, să vă prezentăm un obiectiv cultural situat în buricul târgului, cum se spune, dar căruia, din păcate, puţini gorjeni îi trec pagul. Nici măcar în aceste zile, că găzduieşte pictori celebri, printre care Aman şi Ţuculescu, Muzeul de Artă nu a reuşit să atragă prea mulţi vizitatori. Iar cum expozitia a stat aici trei luni bătute pe muchie şi pe 15 ianuarie va fi ridicată, am gândit ca e momentul să venim la pachet cu ea şi cu povestea Casei lui Ceauşescu, aceasta fiind destinaţia clădirii înainte de 89.
Dar să începem cu începutul, adică cu anii 84-85, când a început construcţia Casei de protocol a familiei Ceauşescu. Despre acest episod ne-a vorbit jurnalistul pensionar George Manoniu, care în acea vreme era unul dintre puţinii jurnalişti ce existau în Gorj, la singurul ziar care funcţiona, Gazeta Gorjului : ”Nici măcar noi, jurnaliştii, nu aveam voie să ne apropiem de acel obiectiv special. Ştiu, însă, că a fost construit cu cel mai gros fier beton, iar acoperişul e atât de gros, încât ar rezista şi unui atac cu bombe. Au fost aduşi aici cei mai pricepuţi constructori, cele mai bune materiale, iar la sfârşitul lui 89 era gata, la cheie, cu toate dotările posibile, dar n-a mai apucat să fie inaugurată.”
Lipsă documente
Am căutat la arhivele naţionale, unde se află actele Partidului Comunist şi mă refer aici la organizaţia judeţeană şi cele locale. Nu pot spune că am luat dosarele filă cu filă, pentru că sunt zeci de metri liniari de arhivă, dar am consultat opisul documentelor, în speranţa că voi găsi ceva care să mă îndrepte spre dosarul de care aveam nevoie şi în zadar. Am găsit, până la urmă, un registru din 89 care părea că ar fi aproape de ce căutam, dar degeaba. Am întâlnit, chiar, un termen care m-a făcut să renunţ: Construcţii speciale, fără detalii, însa, iar de la George Manoniu chiar auzisem ca acea casă avea regim special.
În concluzie, n-am reuşit să găsesc inventarul cu bunurile care au existat în casa Ceauşeştilor înainte de decembrie 89. Se vorbeşte că ar fi fost furate, dar la Poliţie nu exită un dosar de furt. Un martor ocular ne-a declarat că a fost trimis atunci, în decembrie 89, cu arma în mână, să apere de hoţi clădirea, dar că era prea târziu, pentru că hoţii ar fi devastat totul. Contrar celor spuse de martorul nostru ocular, senatorul Toni Greblă, care preluase conducerea atunci, spune că s-a furat prin înlocuire, de către angajaţi, iar arme nu s-a dat la nimeni: ”Nu am împărţit arme, ba chiar le-am strâns şi pe cele de vânătoare, pentru ca oamenii să nu creadă, la auzul împuşcăturilor prin pădure, că vin teroriştii. Cât despre casa de protocol, nu a avut loc nici o spargere. S-a furat, însă, prin înlocuire, de către angajaţi. Am dat dispoziţie să se facă mai multe inventarieri, ba chiar să se fotografieze bunurile, pentru că constatai schimbări pe zi ce trecea. Un servici de cristal de Boemia, devenea servici de apă, din sticlă obişnuită şi aşa mai departe. Trebuie să existe inventarele, la Consiliul Judeţean”
Obiecte şi inventare de negăsit
În prima parte al lui 1990, casa a fost dată Fundaţiei Constantin Brâncuşi, printre ai carei membri fondatori se afla şi Viorel Garbaciu, actualmente director al Şcolii Populare de Artă. El îşi aminteşte cu siguranţă că paturile dictatorilor înca erau, iar acum nu mai sunt şi nimeni n-a putut să ne spună unde au disparut. Nici inventarele de la Prefectura Gorj şi Consiliul Judeţean nu au fost încă găsite în arhivă, dar termenul legal nu a expirat încă.
Acum, muzeu
Vă propun, acum, o trecere peste timp de 20 de ani. Fosta casă de protocol a lui Nicolae Ceausescu găzduieşte acum, pe lângă expoziţia permanentă a Muzeului de Artă, o expoziţi care aduce la un loc Pictori olteni de ieri şi de azi, printre care Teodor Aman, Ion Ţuculescu şi alti pictori renumiţi al regiunii noastre.
Expozitia a fost gândită de cel care e considerat cel mai mare pictor în viaţă al Romaniei, Paul Ghersim, acesta fiind sprijinit de artista decoratoare Ariana Nicodim, care expune, de altfel, în prima sală. Astfel, expoziţia e aranjată în toate sălile ce ar fi trebuit să servească cuplului Ceauşescu.
Dacă parterul era destinat pentru sala de şedinţe, bucătăria, locul de servit masa şi o mică garsonieră pentru Nicu Ceausescu, la etaj fuseseră amenajate apartamentele celor doi dictatori. Acum şi ele sunt Sali de expoziţie, mai ales ca oferă un spaţiu foarte generos şi bine luminat. Iar apropo de lumina artificială, e greu de stabilit dacă actualele candelabre sunt cele iniţiale, sau au fost şi acestea înlocuite…
Printre lucrarile expuse, pot fi admirate cele ale pictorilor:Aman, Ţuculescu, Gheaţă, Cerăceanu, Florin Mitroi, Maria Bilek Fratoştiţeanu, Ion şi Octav Grigorescu, Constantin Blendea şi alţi pictori importanţi ai Olteniei de ieri şi de azi.
