Cancerul mamar reprezintă cea mai frecventă formă de cancer întâlnită la femei, cu o incidenţă în România de 7.929 cazuri noi pe an şi o mortalitate de 3.101 decese anual (Globocan 2008).
Prevenirea cancerului mamar începe cu propriile obiceiuri sănătoase – cum ar fi menţinerea unei stări active, limitarea consumului de alcoolul şi o dietă sănătoasă.
Există posibilitatea ca o dietă sănătoasă, la care se adaugă exerciţiul fizic periodic să contribuie cu adevărat la prevenirea cancerului mamar. Când vine vorba de prevenirea cancerului mamar, riscurile ce nu pot fi controlate, precum vârsta şi încărcătura genetică, sunt extrem de importante.
Ce trebuie să ştii despre cancerul mamar?
Cancerul mamar: apare la femei din ce în ce mai tinere; în ultimii ani, numărul deceselor a scăzut simţitor; apariţia unui nodul nu este întotdeauna un semn de cancer, dar trebuie investigat. 8 din 10 noduli la sân sunt de obicei benigni; de cele mai multe ori, simptomele apar în stadiul destul de avansat al bolii; 70% din cazurile de cancer mamar sunt descoperite prin autoexaminarea sânilor; femeile cu implant cu silicon nu sunt mai expuse riscului de cancer mamar, dar trebuie să efectueze anual o mamografie pentru că este foarte dificil de depistat o eventuală transformare a celulelor; cancerul mamar în stadiul 1 sau 2 nu mai recidivează decât în sub 10% din cazuri.
Semne şi simptome
Este deosebit de importantă cunoaşterea semnelor şi simptomelor care să atragă atenţia femeilor şi să le determine să se prezinte la un examen de specialitate cât mai rapid, în timp util, înainte de extinderea bolii, crescând astfel considerabil şansele de vindecare: un nodul dur, de formă neregulată, dureros sau nu, motivul principal (70% din cazuri) pentru care se solicită un examen medical al sânului fiind descoperirea, frecvent accidentală, de către pacienta a unui nodul mamar (în momentul prezentării la medic, aceşti noduli au în general dimensiuni de peste 2 cm); durerea prezentă la nivelul sânilor, deşi un simptom rar la debut (doar 8% dintre cazuri), este cel de-al doilea motiv de prezentare la consult (20% din cazuri); modificări cutanate: pielea de deasupra nodulului este înroşită, îngroşată, cu pori dilataţi (aspect de “coajă de portocală”), aderentă de nodul, sau pariţia pe pielea sânului a unei adâncituri, care cutează pielea din jur ori a unei ulceraţii; mărirea de volum neobişnuită a unui sân; modificări ale conturului sânilor; apariţia unor scurgeri la nivelul mamelonului (frecvent asociate cu sângerare locală); mameloane îndreptate în direcţii asimetrice sau unul dintre ele retractat; apariţia unor eczeme la nivelul areolelor mamare; palparea în axilă a unor nodului cu volum mărit, duri, uneori dureroşi; în puţine cazuri, cancerele mamare sunt total asimptomatice.
Autoexaminarea sânilor
Autoexaminarea sânilor este modul cel mai rapid pentru a depista orice fel de schimbare apărută în ceea ce priveşte starea de sănătate a sânilor şi, mai ales, este cea mai la îndemână metodă pentru prevenirea cancerului de sân.
Începe prin a-ţi privi sânii în oglindă, ţinând amândouă mâinile pe şolduri. Apoi ţinând amândouă mâinile ridicate. Trebuie să urmăreşti orice fel de modificare apărută în forma sau dimensiunea sânilor, dacă un sân este neobişnuit de lăsat faţă de celălalt, dacă este neobişnuit de mare faţă de celălalt, o excrescenţă pe sân, schimbări apărute în aspectul pielii de pe sân – încreţitură, gropiţă, roşeaţă, aspect de „coajă de portocală”, retracţia („înfundarea”) mamelonului. Pentru palpare foloseşte vârfurile degetelor, ţinând degetele întinse. Nu trebuie să apeşi prea tare, dar presiunea trebuie să fie totuşi suficient de puternică pentru a simţi şi zonele profunde. Pentru a fi sigură că nu îţi va scăpa ceva neobservat, mişcările trebuie să fie cât mai diverse: în cercuri concentrice (a), radiale (b) şi de sus în jos (c). Repetă mişcările şi pentru celălalt sân. Ai grijă, la palpare nu vei întâlni aceeaşi consistenţă la ambii sâni, nu te aştepta să-i găseşti „gemeni”. Pentru a uşura alunecarea degetelor pe pielea sânului poţi folosi o cremă obişnuită pentru piele. Apoi examinează-ţi sânii şi culcată. Întinde-te şi aşează-ţi o pernă sub umăr, apoi aşează-ţi braţul sub cap. Cu cealaltă mână începe să îţi palpezi sânul folosind aceleaşi mişcări. Ţinând mâna întinsă, palpează zona laterală a sânului şi apoi zona axilei (subraţ). Aici trebuie să observi orice fel de umflătură neobişnuită a subraţului, orice fel de inflamare sau mărire a nodulilor limfatici. Controlează şi mamelonul (sfârcul sânului). Aici trebuie să fii atentă la apariţia unor eczeme sau iritaţii ale mamelonului, dacă este tumefiat (umflat), dacă a început să crească în altă direcţie decât cea de până atunci, dacă a fost normal şi acum începe să devină retractat (retras, îngropat în sân), dacă apare o încreţitură a mamelonului, dacă apare o schimbare a texturii sau culorii mamelonului sau areolei mamare (zona roz sau brună aflată în jurul sfârcului), dacă există scurgeri sau sângerări din mamelon (este bine să ţii seama şi dacă observi scurgeri din sân pe sutien sau pe cămaşa de noapte). Nu este recomandat să încerci să „mulgi” sau să storci mamelonul. De asemenea, poţi să îţi examinezi sânii şi când faci duş. Sânii sunt relaxaţi, iar pielea alunecoasă de la săpun sau şampon te va ajuta foarte mult să observi sânul şi de aici şi eventualele modificări apărute în constituţia lui.
Cancerul de sân reprezintă 32 % din totalul cancerelor la femei. De aceea este atât de importantă supravegherea permanentă a sânilor. Autoexaminarea lunară a sânilor este un obicei cât se poate de bun fiindcă este modul cel mai rapid de a depista orice fel de schimbare ce poate apare la nivelul sânilor. Şi bineînţeles, cu cât este depistată mai repede, cu atât mai rapidă şi mai sigură va fi rezolvarea problemei. Dar nu uita că totuşi, chiar dacă este o metodă de depistare, autoexaminarea sânilor nu poate ţine loc de control medical periodic.
Acest material a fost pus la dispoziţia cititorilor noştri de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România
Cancerul mamar: 10 metode de prevenire
- Evitaţi să deveniţi supraponderală. Obezitatea creşte riscul de cancer mamar după menopauză, perioada când incidenţa acestei afecţiuni este maximă.
- Hrăniţi-vă sănătos. Mâncaţi cât mai multe fructe, legume şi cereale integrale şi consumaţi cât mai puţine băuturi carbogazoase, carbohidraţi şi grăsimi. Proteinele se pot obţine din piept de pui şi peşte, renunţaţi la carnea de porc.
- Faceţi mişcare în fiecare zi. Studiile au arătat că efortul fizic reduce riscul de cancer mamar cu 10-30%.
- Consumaţi alcool cu moderaţie sau deloc. Băuturile alcoolice cresc riscul de cancer mamar.
- Evitaţi „terapia de substituţie hormonală”. Terapia hormonală la menopauza creşte riscul bolii. Dacă totuşi trebuie să luaţi hormoni pentru a „îmblânzi” simptomele menopauzei, evitaţi pe cât posibil medicamentele cu progesteron sau utilizaţi-le numai 3 ani.
- Dacă luaţi medicamente blocante ale estrogenului şi aveţi peste 60 de ani, consultaţi medicul curant asupra posibilelor efecte adverse ale unora dintre aceste substanţe.
- Nu fumaţi. Fumatul îndelungat este asociat cu risc crescut al cancerului mamar.
- Hrăniţi-vă la sân copilul cât mai mult timp posibil. Mamele care îşi hrănesc bebeluşul la sân cel puţin un an au un risc mult mai scăzut de a dezvolta cancer mamar mai târziu.
- Participaţi la sondaje şi campanii care implică prevenţia cancerului mamar.
- Faceţi sport şi susţineţi, în acelaşi timp, cercetarea pentru cancerul mamar. Exerciţiul fizic este asociat cu un risc scăzut al bolii.
Cancerul mamar este perfect curabil dacă este tratat la timp! De aceea este esenţial să fii atentă la toate schimbările care apar la nivelul sânilor şi să ţii cont de câteva măsuri de prevenire foarte simple.
