Calamitate în pădurile crăsnarilor

Loading

Pădurile crăsnarilor de la Obârşia Lotrului au fost infestate de dăunători, aceştia punând în pericol atât proprietatea lor cât şi pe cea a ocoalelor silvice din împrejurimi. Vina aparţine, exclusiv, conducerii obştii Aninişeni Radoşeni Cărpinişeni, care nu a operat, imediat, exploatarea doborâturilor de vânt ce s-au produs în anii trecuţi, deşi se ştie că asta duce la infectarea pădurilor cu ipidae (gândacul de scoarţă), care determină uscarea coniferelor.

Nici măcar ciocănitorile, care sapă în scoarţa copacilor după goange nu poate salva coniferele de gândacul de scoarţă
Nici măcar ciocănitorile, care sapă în scoarţa copacilor după goange nu poate salva coniferele de gândacul de scoarţă

Obştea Aninişeni Radoşeni Cărpinişeni din Crasna are păduri întise de conifere la Obârşia Lotrului, dar, pe cât sunt de mândre, pe atât sunt de bolnave. Hectare întregi sunt infectate cu gândacul de scoarţă, din familia ipidae, care atacă scoarţa arborilor şi determină uscarea lor. Pericolul este foarte mare, specialiştii vorbind chiar de  calamitate, dacă nu se acţionează la timp, pentru că ipidae-le se dezvoltă foarte repede şi sunt greu de combătut. Ele trăiesc şi sub scoarţa arborilor sănătoşi, dar în stare latentă, iar  când apar doborâturile de vânt, se instalează sub scoarţa arborilor rupţi şi se înmulţesc alarmant de repede, după care trec la arborii sănătoşi din vecinătate şi îi atacă concertat, reuşind să determine uscarea lor.

Indiferenţă, sau interes?
Întrebarea este de ce conducerea Obştii Aninişeni Radoşeni Cărpinişeni nu a reacţionat imediat, potrivit legislaţiei în vigoare, căreia trebuie să i se supună atât Regia Pădurilor cât şi proprietarii de păduri private, mai ales că o dată cu scoaterea la vânzare a doborâturilor de vânt dădeau de lucru firmelor de exploatare şi scoteau şi câştig. În plus, o dată instalat dăunătorul, acesta este foarte greu de înlăturat, arborii din pădurile infestate ajungând să se usuce.
În urma scandalurilor iscate în obşte, conducerea a fost acuzată că a inventat, de fapt, atacul de goangă, pentru a avea motiv să taie pădurea de la Obârşia Lotrului înainte de a permite amenajamentul silvic. Am fost la faţa locului şi am constatat  că atacul de goangă chiar există. Am constatat, însă, de asemenea, la faţa locului, că vina conducerii obştii e mult mai mare decât aceea de a încerca să taie mai mult decât este permis. Şi este vorba de faptul că nu a dispus evacuarea doborâturilor, fapt care a dus la apariţia atacului de goangă, ce pune în pericol toate pădurile de la Obârşia Lotrului. Marius Albă, secretarul obştii, ne-a declarat că s-a dispus tăierea arborilor uscaţi, pentru stârpirea “lipidelor”, cum spunea el, mai mult, că a fost nevoie să se facă declasarea lor. La faţa locului, însă, noi am constatat că s-au tăiat arbori sănătoşi, aflaţi în apropierea zonelor cu arbori uscaţi, dar aceştia din urmă au rămas în picioare. De asemenea, au rămas pe loc doborâturile de vânt, unde se află, de fapt, focarul de infecţie, acolo fiind cuibul gândacilor de scoarţă. Cât despre măsuri de stârpire a acestora, nici vorbă. Asta spre deosebire de ocoalele silvice vecine obştei, care au trecut la măsuri, pentru că, déjà, ipidae- le au început să atace şi pădurile statului. Astfel, pădurarii au pus curse cu feromoni, în care gândacii intră şi mor, dar numărul celor prinşi astfel este infim, comparativ cu numărul insectelor care s-au dezvoltat în zonă, având condiţii optime, pentru că ei se înmulţesc în arbori putregăiţi sau uscaţi.

Riscuri majore pentru pădurile de conifere
Urmare atacurilor produse de aceşti dăunatori, se depreciază treptat materialul lemnos de răşinoase, reducându-se coeficientul de utilizare al acestuia, iar prin pătrunderea şi dezvoltarea în galeriile create a ciupercilor, se ajunge la descompunerea acestuia. Atacurile produse de aceşti dăunatori la arborii doborâţi, în primul an, nu crează probleme deosebite, datorită rezervei biologice scăzute a acestor populaţii. În cazul neexploatării arborilor doborâţi, pericolul infestărilor se accentuează în urmatorii 2 – 3 ani, când creşterea numerică a populaţiilor acestor dăunatori este de 7 – 10 ori, situaţie în care atacurile s-ar putea extinde şi la arborii pe picior din jurul focarelor, provocând uscarea acestora. Pentru prevenirea şi înlăturarea pericolelor menţionate, Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva,în pădurile proprii acţionează pentru evacuarea materialului lemnos din zonele calamitate, concomitent cu aplicarea măsurilor fitosanitare necesare, între care menţionam: – punerea în valoare cu operativitate a masei lemnoase calamitate, urmată de licitarea, exploatarea şi evacuarea acesteia din padurile afectate de doborâturi; – amplasarea unui număr suficient de arbori cursă, selectaţi dintre cei doborâţi de vânt şi zapadă, supravegherea infestării acestora şi cojirea la momentul optim, în scopul distrugerii gândacilor de scoarţă în stadiul de larvă – pupa; – amplasarea de nade feromonale (curse) pentru capturarea şi distrugerea gândacilor de scoarţă din zonele mai greu accesibile. Pentru padurile private sau proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale, măsurile se aplică în colaborare cu Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Cinegetic din structura Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.