Căile ferate în istoria Gorjului

Loading

Deşi Gorjul nu a beneficiat de căi ferate încă de la începuturi, judeţul are în prezent o reţea feroviară foarte extinsă, legată în mare parte de drumul cărbunelui. Căile noastre ferate au devenit realitate la Gorj la finele secolului al XIX-lea şi au cunoscut dezvoltarea, exemplu calea ferată Filiaşi-Tg-Cărbuneşti-Livezeni-117 km, între anii 1886-1948. Despre vremurile de început ale CFR ne-am propus să scriem în cele ce urmează.

La sfârşitul sec XIX, trenurile ajunse la Târgu Jiu erau tractate de locomotive cu aburi
La sfârşitul sec XIX, trenurile ajunse la Târgu Jiu erau tractate de locomotive cu aburi

Prin 1836, într-o publicaţie de epocă, găsim o primă descriere a trenurilor: „trăsurile care acum umblă cu aburi pe multe drumuri în Englitera, în Franţa şi în Germania, transportează pe oameni şi mărfuri cu o iuţime care întunecă mintea de mirare şi ar socoti cineva şi că aceasta este un farmec. Şi adevărat cine nu s-ar minuna când vede că cu o căruţă care nu se trage de cai, sau de alte dobitoace, ci numai de puterea unor aburi de apă ce fierbe într-un cazan, face într-un ceas o călătorie care de-abia ar putea-o săvârşi în trei zile pe picioare”. După câte realizăm, pe atunci drumul de fier era o mare minune.

Povestea drumului de fier
Dacă în Muntenia şi Moldova au existat planuri pentru construcţia de căi ferate, primele dintre acestea au apărut în teritoriile din afara Vechiului Regat. Cea mai veche cale ferată, care a fost construită pe teritoriile locuite de români, a fost în Banat în 1854. Această cale ferată a fost deschisă la 20 august 1854 pentru traficul de mărfuri, între porturile dunărene Baziaş şi Oraviţa, prin Racasdia, Jam, Biserica Albă, măsura 62,5 km. A doua cale ferată, din punct de vedere cronologic, a fost cea construită în Dobrogea, Constanţa-Cernavodă, cu o lungime de 65,3 km.
Prima linie ferată în Vechiul Regat a fost Bucureşti-Giurgiu. Construcţia acestei linii a fost concesionată la 1/13 septembrie 1865, societăţii engleze J. T. Barkley-J. Stamforth. Din câte se cunoaşte, lucrările terasamentelor au început doi ani mai târziu, de la ambele capete ale liniei, iar plecarea s-a făcut de la Giurgiu, deoarece Dunărea constituia singura cale lesnicioasă pentru transportul din străinătate a materialelor pentru construcţia liniei, precum şi a primelor locomotive. Abia în 1868 au sosit în portul Giurgiu primele două locomotive, nr. 1 „Sobaru” şi nr. 2 „Giurgiu”, destinate remorcării trenurilor în lucru.
Inaugurarea s-a făcut cu mare fast. După un sunet de corn, vechiul semnal de plecare, primul tren (denumit „Trenul de onor Michaiu Bravul”), remorcat de locomotiva „Michaiu Bravul”, condusă de însuşi sir John Trevor Barkley, a plecat spre Giurgiu în uralele mulţimii. A urmat în scurt timp un al doilea tren, „Dunărea”. În 1872, conform Mersului Trenurilor, pe linia Filaret-Giurgiu existau două trenuri personale care circulau cu 33,5 km/oră.
Alte căi ferate de la începuturi au fost: Roman-Burdujei, la 15 dec. 1869-102,465 km; Paşcani-Iaşi, la 1 iunie 1870-75, 710 Km; Vereşti-Botoşani, la 1 noiembrie 1871-44,269 km; Roman-Galaţi-Bucureşti-Piteşti, la 13 septembrie 1872-589 km; Iaşi-Ungheni, la 1 august 1874-21,419 km; Piteşti-Vârciorova, la 5 ianuarie 1875-273,88 km; Ploieşti-Predeal, la 1 decembrie 1879-84, 654 km.
În 1906, în Vechiul Regat, reţeaua de căi ferate era de 3180 km. Din cei 3180 km de cale ferată, 3126 km aveau ecartamentul european normal (1,436 mm), doar în Moldova regăsindu-se alte ecartamente. Reţeaua căilor ferate din Vechiul Regat era îndreptată spre Europa Apuseană şi avea legături cu căile ferate ale statelor vecine prin şase puncte: la Vârciorova, Turnu Roşu, Predeal, Ghimeş şi Burdujeni cu liniile de cale ferată ale Austro-Ungariei şi la Ungheni cu calea ferată rusă. Cu Bulgaria şi Serbia, la 1906, nu existau legături directe pe calea ferată; legătura de la o reţea la alta se făcea prin transbordarea cu vapoarele pe Dunăre.

Despre primele trenuri româneşti
Primele vagoane din România erau construite înainte de 1859, de fabrica de vagoane Ashbury din Manchester. Vagoanele-de 3 clase diferite-erau toate cu uşi laterale, compartimentate, dar fără comunicaţie între ele. Vagoanele de cl. I, cu 3 compartimente a câte 6 locuri, erau capitonate şi aveau lungimea între tampoane de 7,45 m, ampatamentul de 3,5 m, greutatea(fără frână) de 7,3 tf. Vagoanele de clasa a II-a, cu 4 compartimente a câte 8 locuri, aveau lungimea între tampoane de 7,17 m, ampatamentul de 3,35 m şi greutatea (fără frână) de 7 tf. Vagoanele de clasa a III-a, iniţial neîncălzite şi apoi prevăzute cu sobe interioare, aveau 5 compartimente de câte 10 locuri, lungimea între tampoane de 8,38 m, ampatamentul de 3,95 m şi greutatea de 7,4 tf.  Iluminatul tuturor vagoanelor de călători se făcea cu ulei de rapiţă.
Încălzirea vagoanelor de clasa I se făcea prin intermediul unor vase speciale pline cu apă caldă care se introduceau în compartimente în cele două staţii terminus şi uneori în staţia Comana, unde, până la instalarea telegrafului, trenurile se încrucişau în mod obligatoriu. Au existat şi vagoane mixte, de clasa I/II, care aveau un compartiment de clasa I, cât şi unul sau două compartimente de clasa a II-a.

Liniile cărbunelui în Gorj
Primele exploatări de lignit la zi se deschid, începând din anul 1956, în zona Rovinari – Gorj, la carierele de la Balta Uncheşului, Ciocani sau Gârla Bălăceşti, unde se foloseau excavatoarele rotative de mare capacitate. Începând din anul 1960, odată cu exploatarea masivă la zi, în cariere sau în subteran, a lignitului din Bazinul Olteniei, pentru transportul cărbunilor spre marii consumatori – termocentralele de la Mintia, Doiceşti, Oradea, Paroşeni, Rovinari şi altele – au fost construite şase linii ale cărbunelui, astfel: Strehaia-Motru (31 km), construita în anul 1962; Târgu Jiu-Turceni-Filiaşi (77 km), construită în anul 1967; Turceni-Dragoteşti (28 km), construită în anul 1967; Amaradia-Bârseşti (8 km), construită în anul 1967; Cărbuneşti-Albeni-Seciuri (23 km), construită în anul 1983; Băbeni-Berbeşti-Alunu (44 km), construită în anul 1988. Datorită exploatării cărbunilor, în România s-au construit 23 de linii de cale ferată, denumite “linii ale cărbunilor”, în lungime de 825 km, reprezentând 7,4% din lungimea reţelei naţionale.

Primele linii ferate în Gorjgara-targu-jiu-1935
Cea mai importantă este calea ferată Filiaşi-Tg-Cărbuneşti-Livezeni –117 Km a fost construită  de administraţia CFR între anii 1886-1948 în 5 etape, în regie proprie, cu antreprize particulare, tineri voluntari, şi militari ai armatei române.
Era alcătuită din linia Târgu Jiu-Bumbeşti (16 km), dată în funcţiune la 1 aprilie 1916, pentru susţinerea strategică a armatelor române.
De asemenea, urma linia Bumbeşti-Livezeni (31 km) a fost începută în anul 1924 şi, din foarte multe motive, a fost terminată numai la 22 octombrie 1948; fiind unul dintre cele mai grele trasee din ţară, a fost conceput ca tronson al medianei feroviare naţionale din vest, Oradea-Vascău-Vîrfurile-Brad-Deva-Simeria-Filiaşi-Craiova.

3 Comments on “Căile ferate în istoria Gorjului”

  1. Foarte frumos şi bine documentat articol! Mai aşteptăm şi alte astfel de iniţiative cu privire la prezentarea transportului FeRoviaR… Aţi pomenit în articol despre linia Vereşti – Botoşani, iar cine doreşte să citească despre una dintre primele linii construite în România, îl invit să viziteze blogul meu.

    Alegeţi să călătoriţi cu trenul! Rapid, sigur şi economic.

  2. „Târgu Jiu-Turceni-Filiaşi (77 km), construită în anul 1967”:

    A fost construită în mai multe etape, şi azi circulă pe variantă.

    Detalii: http://wikimapia.org/19153751/ro/Sta%C5%A3ia-veche-Rovinari-loc-nesigur

    *

    „Cărbuneşti-Albeni-Seciuri (23 km), construită în anul 1983”:

    1983: Târgu Cărbuneşti-Albeni 9 km
    1987: Albeni-Calnic 5 km
    1989: Calnic-Seciuri 5 km
    Sursa: Turnock, David: Romania’s Railway Development 1950–1989: Changing Priorities for Socialist Construction

    Între Seciuri şi Alunu 2,5 tunele realizate şi un viaduct aproape terminat.

    *

    Etapele c.f. Filiaşi–Livezeni:
    16 ianuarie 1888 Filiaşi–Târgu-Cărbuneşti
    1 iulie 1888 Tg-Cărbuneşti–Tg-Jiu
    1 aprilie 1916 Tg-Jiu–Bumbeşti-Jiu
    4 noiembrie 1941 Bumbeşti-Jiu–Meri
    1 noiembrie 1948 Meri–Livezeni
    http://www.verticalonline.ro/constructia-liniei-de-cale-ferata-bumbesti-jiu-livezeni

Comments are closed.