În viitor, activitatea cadrelor didactice va trebui să fie mult mai complexă şi să nu se mai rezume doar la orele de la clasă. Pe lângă regândirea normei profesionale a cadrului didactic, vom înregistra foarte curând schimbări privind funcţiile şi atribuţiile inspectoratelor şcolare. Cu bani sau fără, şcoala românească va suferi schimbări majore în perioada următoare.
La acest moment, cadrele didactice nu-şi mai fac iluzii că se vor găsi bani pentru măririle de salarii legiferate de Parlament încă de anul trecut. În perioada interbelică, învăţătorul Gheorghe Lăscăteu scria în săptămânalul „Gorjanul”: „Şi-a constatat, cu totul demoralizat sufleteşte, că, numai când e vorba de el ţara e datoare; că, numai pentru el, ţara e săracă. A constatat, uluit-câteva zile chiar nu-i venea să creadă-că, în timp ce lui i se drămuieşte acel batjocuritor 10-15 la sută,-natural din lipsă de fonduri, aleşii neamului îşi îndoiesc diurna…”. Să precizăm că e vorba de anul 1926 şi nu de mileniul III.
Regândirea normei profesionale
În aceste zile, Ministerul Educaţiei, sindicatele şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar încearcă să regândească norma profesională a cadrului didactic. În legislaţie, doar norma de predare este precis stabilită, pentru celelalte categorii de activităţi existând doar prevederi vagi şi interpretabile. Normal, este necesară stabilirea clară a conţinutului celor 8 ore de muncă pe zi, în afara orelor de predare efectivă.
Astfel, s-a născut o propunere din partea ARACIP prin care activitatea cadrului didactic să fie normată după cum urmează: Norma A reprezintă norma de predare, aşa cum este ea definită acum prin Legea Învăţământului, Statutul Personalului Didactic şi legislaţia subsecventă; Norma B reprezintă numărul de ore necesar pentru pregătirea orelor, evaluare şi pregătirea suplimentară; Norma C cuprinde celelalte activităţi, de la nivel de unitate şcolară, metodice şi organizatorice.
Primele două norme pot reprezenta între 60% şi 80% din timpul total de muncă, în funcţie de nivelul de învăţământ şi de disciplina predată. La toate acestea ar trebui să adaugăm activitatea de dirigenţie, dacă aceasta se face în condiţii şi nu se rezumă doar la ora efectivă de curs.
Se schimbă rolul inspectoratelor şcolare
Dacă în urmă cu unul sau doi ani se vorbea de desfiinţarea inspectoratelor şcolare, acum acestea vor rămâne doar cu un rol modificat pentru perioada următoare. Procesul de descentralizare va duce la pierderea, de către inspectoratele şcolare, a funcţiilor de management financiar şi de management al resurselor umane, care vor fi preluate de comunitatea locală şi de unitatea şcolară.
ARACIP, sindicatele şi Ministerul Educaţiei iau în discuţie noile domenii unde să acţioneze inspectoratele şcolare. Acestea vor trebui să se ocupe de controlul administrativ al funcţionării unităţilor şcolare, de controlul calităţii pe baza standardelor naţionale, monitorizarea implementării politicilor şi programelor naţionale de reformă, administrarea reţelei şcolare, îndrumarea şi sprijinirea unităţilor şcolare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, rezolvarea contestaţiilor, plângerilor şi reclamaţiilor etc.
