Oraşul Bumbeşti – Jiu va primi finanţare de la Ministerul Muncii să înfiinţeze un cămin de bătrâni, dacă acceptă ca acesta să funcţioneze în locul spitalului orăşenesc, care ar urma să fie închis. Pe lista iniţială se mai afla Spitalul Rovinari, din judeţul Gorj, care a fost, însă, salvat, acesta neaflându-se pe anexa Hotărârii de Guvern 212/09.03.2011. Cât despre Spitalul TBC de la Dobriţa, acesta e în aşteptare, întrucât Ministerul Sănătăţii l-a propus la comasare, pentru a deveni secţie a Spitalului Judeţean Târgu Jiu, dar nu a apărut, încă, un act normativ în acest sens.
Hotărârea de Guvern 212/09.03.2011, pentru aprobarea Programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice” publicată vineri, 11 martie 2011 în Monitorul Oficial al României, prevede finanţarea a 67 de cămine de bătrâni, cu fonduri de la Ministerul Muncii, dacă acestea vor fi înfiinţate prin schimbarea obiectului de activitate a tot atâtea spitale din ţară, printre care şi cel de la Bumbeşti – Jiu. Acest lucru se va întâmpla, însă, doar dacă aşa va decide Consiliul Local, care acum e pus între ciocan şi nicovală, pentru că, Ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, a declarat, potrivit Agerpress, că „aceste spitale mai mult ca sigur nu vor primi finanţare de la 1 aprilie în sistemul sanitar”, lăsând să se înţeleagă că acolo unde comunităţile locale nu vor să închidă spitalul vor trebui să-l finanţeze integral. Primarul oraşului Bumbeşti Jiu, Constantin Bobaru, nu e de acord cu nici una dintre variantele oferite de Guvern şi spune că va face toate demersurile legale ca spitalul să funcţioneze în continuare: „acest spital are în medie 6000 de bolnavi pe an, e foarte bine dotat şi oferă servicii de calitate. Eu nu voi susţine niciodată să fie desfiinţat, mai ales că Ministerul Muncii, aşa cum scrie în Hotărârea de Guvern, ar finanţa căminele de bătrâni 33 de ani, după care tot noi ar trebui să ne descurcăm. De asemenea, nu putem să finanţăm spitalul integral din bugetul local, pentru că acest lucru nu e posibil, întrucât nu avem bani să plătim personalul. În orice caz, în hotărâre nu scrie că se taie finanţarea şi nici nu e legal să se taie, pentru că spitalul este autorizat şi îndeplineşte toate condiţiile pentru a semna un nou contract cu Casa de Sănătate. Acolo e prevăzut doar că suntem eligibili să primim finanţare, să înfiinţăm cămin de bătrâni. Ieri am fost la Bucureşti să văd ce se poate face, mâine (16.03.2011, n.r.) merg din nou la întrunirea Asociaţiei Oraşelor din România, mă voi sfătui şi cu colegii mei, primari de oraşe aflaţi în aceeaşi situaţie şi încercăm să vedem ce se poate face. În cel mai rău caz, vom accepta ca spitalul să devină secţie, sau să fie finanţat în parteneriat public- privat, dar nu-l vom desfiinţa.”
Sindicaliştii, de acord cu administraţia locală
Valentin Popa, preşedintele Sindicatului SANITAS, filiala Gorj, e pe aceeaşi lungime de undă cu primarul Constantin Bobaru: „am reuşit să salvăm spitalul de la Rovinari, împreună cu administraţia locală, va fi destul de greu să obţinem şi salvarea celui de la Bumbeşti – Jiu, cu toate că şi administraţia de acolo a luptat alături de angajaţii spitalului. E greu, din două de pe listă să fie salvate amândouă, dar sper că se va reuşi, măcar, să fie păstrat spitalul de la Bumbeşti – Jiu ca secţie a spitalului judeţean, sau, în ultimă instanţă, să se meargă pe varianta de parteneriat public – privat, pentru a rezolva şi problema salariaţilor şi cea a bolnavilor. De tăierea finanţării de la bugetul sănătăţii, în momentul de faţă ar fi ilegal. Numai dacă ar fi schimbată legislaţia în aşa fel, încât spitalul de la Bumbeşti – Jiu să nu mai fie eligibil pentru semnarea contractului cu Casa, dar e dificil, sper să nu se întâmple şi noi, cu siguranţă, vom fi alături de autorităţi pentru a nu se ajunge acolo.”
Boieriu, mai sigur ca ministrul
Cu toate că noua hotărâre de guvern nu pomeneşte nimic despre tăierea finanţării la spitalele din anexă pentru care consiliile locale nu vor să decidă desfiinţarea lor, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, doctorul Marius Boieriu, a declarat marţi, 15 martie 2011, că sigur spitalul va rămâne fără finanţare de la 1 aprilie, contrazicându-l astfel pe ministru, care a folosit expresia „mai mult ca sigur”, conştient fiind că, cel puţin deocamdată, nu există cadru legal pentru asta: „rămâne la latitudinea autorităţii publice locale dacă încheie un contract cu Ministerul Muncii pentru transformare în cămin de bătrâni şi vor primi fonduri în acest sens, sau menţine în continuare spitalul, dacă dispune de fondurile necesare menţinerii spitalului.”(Marius Boieriu)
Spitalul Rovinari, salvat
Spre bucuria bolnavilor şi a cadrelor de la Spitalul Rovinari, acesta a fost scos pe ultima sută de metri de pe lista desfiinţărilor, el neregăsindu-se între cele 67 spitale din ţară trecute în anexa hotărârii de guvern pentru transformarea în cămine de bătrâni. Administratorul oraşului Rovinari, Costel Podaru spune că nici nu putea fi vorba ca spitalul orăşenesc să fie desfiinţat: „aici vin anual 11.000 de bolnavi, ce ar fi făcut oamenii ăştia, dacă se desfiinţa spitalul. Am luptat şi am reuşit să-l salvăm. Va rămâne, ca şi până acum, în proprietatea oraşului şi finanţat de Casa de Sănătate.”
Spitalul TBC, în cumpănă
Despre Spitalul de Pneumoftiziologie Tudor Vladimirescu de la Dobriţa încă nu se poate spune nimic. El făcea parte din altă listă, a spitalelor care urmau să devină secţii ale altor spitale, iar aici încă nu s-a stabilit nimic, nu că a trecut pericolul. Liderul de sindicat Valentin Popa, care este şi consilier judeţean spune că nici n-ar trebui să fie luată în discuţie o astfel de situaţie: „Sanatoriul Dobriţa e de interes regional, nici prin gând nu ne trece să acceptăm arondarea lui la spitalul judeţean. Trebuie să rămână de sine stătător. În cel mai rău caz, vom accepta ca spitalul de la Sadu să devină secţie, ca să nu-l pierdem detot. Am propus, chiar, desfiinţarea unor centre medicale, de la Logreşti, Căpreni şi Mătăsari, ca să se mai reducă din cheltuieli şi sperăm să reuşim.”
Problema cadrelor pare rezolvată
Potrivit ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, o parte din medicii şi asistenţii medicali încadraţi în cele 67 de spitale propuse spre desfiinţare la nivelul ţării vor fi încadraţi la căminele de bătrâni rezultate, iar restul vor primi posturi vacante în sectorul medical. „Personalul care există astăzi la aceste spitale – şi vorbim despre 677 de medici şi 2.085 de asistenţi medicali – vor fi preluaţi, o parte din ei, la căminele de bătrâni, conform normativelor de personal existente la Ministerul Muncii. Tuturor celorlalţi care nu vor fi preluaţi le vom oferi posturi vacante în sistemul sanitar pe aceeaşi specialitate ca a medicului respectiv. Deci, nimeni nu-şi va pierde locul de muncă, avem nevoie de acest personal calificat”, a subliniat ministrul Sănătăţii.
Justificarea apariţiei căminelor
Potrivit datelor Ministerului Muncii, în prezent sunt 130 de cămine pentru persoane vârstnice la nivelul ţării, unele susţinute de autorităţi locale, altele de ONG-uri sau societăţi private, în cadrul cărora sunt 7.154 de locuri, iar un număr de 4.180 de bătrâni sunt pe listele de aşteptare pentru a primi un loc în cămin. Pe deasupra, aceştia plătesc pentru serviciile prestate, pentru că, de regulă, sunt primiţi cei care au pensie. Deci, dacă astfel se rezolvă problema bătrânilor dispuşi să plătească statul ca să aibă grijă de ei, iar personalului i se asigură locul de muncă, rămân două întrebări fără răspuns: de ce cheltuieşte Guvernul bani, în an de criză, pentru cămine de bătrâni, când spitalele erau finanţate din contribuţia pentru sănătate?; ce se întâmplă cu bolnavii- contribuabili la sistemul de sănătate- care au nevoie de îngrijire, în condiţiile în care Unitatea de Primiri Urgenţe de la Târgu Jiu are, în medie, 30.000 de intervenţii pe an, fiind supraaglomerată, maternitatea e plină, iar de acum ar trebui să vină aici şi cele 6000 de cazuri anuale de la Bumbeşti – Jiu, din care 5000 sunt urgenţe? Pe principiul „Se putea şi mai rău!”, medicii de la Târgu Jiu trebuie, totuşi, să răsufle uşuraţi că nu vor fi asaltaţi şi de cei 11.000 de bolnavi de la Rovinari.
