Bugetul de la Bumbeşti-Jiu, văduvit cu bună ştiinţă

Loading

Primăria Bumbeşti Jiu ignoră posibilităţile pe care le are de a dezvolta localitatea, prin valorificarea resurselor existente pe teritoriul ei. Deşi în zona Porceni- Pleşa mai multe firme exploatează piatră, nu se ia taxă pentru depăşirea gabaritului maşinilor, iar trei castre romane zac nepuse în valoare, ba chiar sunt lăsate pradă căutătorilor de comori, iar ca peisajul să fie complet, vacile şi camioanelor „parchează” aici nestingherite.

Drumul şi podul spre Porceni- Pleşa, distruse de maşinile ce transportă piatră din cariere
Drumul şi podul spre Porceni- Pleşa, distruse de maşinile ce transportă piatră din cariere

Un număr de 9 consilieri locali de la Bumbeşti Jiu au iniţiat un proiect de hotărâre prin care, aşa cum prevede Ordonanţa de Guvern 43/2001, să fie instituite taxe de autorizare a transportului agabaritic pentru maşinile ce cară piatra exploatată din carierele de la Porceni-Pleşa. Cu toate astea, angajaţii Primăriei au lăsat să treacă o lună întreagă, fără să întocmească raportul de specialitate şi să introducă pe ordinea de zi, pe motiv că ar avea nevoie de avizul de legalitate al Instituţiei Prefectului, cu toate că legislaţia în vigoare prevede clar că respectivul aviz de legalitate se dă numai după adoptarea hotărârilor de consiliu, prin votul consilierilor locali şi nu înainte. De asemenea, Primăria a cerut aviz pentru restricţionarea circulaţiei în zonă Poliţiei Oraşului Bumbeşti Jiu şi nu Poliţiei Rutiere, care are competenţă în acest sens şi, cu toate că proiectul de hotărâre a fost înregistrat la primărie pe 1 iulie 2010, adresa către poliţie a fost înregistrată sub numărul 6219/08.07.2010 şi transmisă poliţiei pe 19.07.2010. Dacă aici e vorba, totuşi, de zile, tergiversarea e mult mai mare, pentru că de doi ani oamenii din satele Porceni- Pleşa se tot întâlnesc cu reprezentanţii autorităţii locale şi ai firmelor care exploatează şi transportă piatră de pe Valea Porcului, dar degeaba. Firmele au promis că vor cumpăra teren de la oameni pentru construirea unui drum industrial, pentru a nu mai afecta drumul şi casele, prin praf, vibraţii şi zgomot, dar s-a rămas în stadiul de promisiuni. Putem spune, însă, că e apă de ploaie toată această poveste, pentru că între autoritatea locală şi firmele care produc disconfort cetăţenilor şi distrug drumul, din cauza suprasarcinii, nu există nici măcar un protocol, ca să nu mai vorbim de vreun contract, prin care firmele să aibă anumite obligaţii. În aceste condiţii, iniţiativa celor nouă consilieri e binevenită, legală şi în beneficiul cetăţăenilor, pentru că orice maşină care transportă cantităţi mai mari decât cele permise trebuie să plătească autorizaţie pentru suprasarcină. Dacă aceste sume s-ar plăti, ar exista bani la buget pentru refacerea drumului comunal distrus de maşinile care cară piatră şi chiar pentru alte lucrări edilitare ce ar trebui să compenseze, cât de cât, disconfortul creat sătenilor de cariere.

Interese oculte
Că Primăria pune beţe în roate, cum se spune, consilierilor, reiese clar din declaraţia viceprimarului Ilie Crintea, care a spus public cum că soluţia cu taxa pe suprasarcină nu e cea bună şi că firmele s-au angajat să construiască drumul industrial, pentru ca maşinile cu piatră să nu mai treacă prin sat. Consilierul local Eftemie Popescu, unul dintre iniţiatorii proiectului de hotărâre, spune, însă, că instituirea taxei ar putea să grăbească acest lucru, pentru că firmele nu fac nimic în acest moment, deşi ar trebui să negocieze cu oamenii, să le plătească terenul pe care va trece drumul industrial şi să se apuce de construirea lui. Iar de promis tot promit de doi ani, în timp ce drumul se degradează, oamenii suferă din cauza zgomotului, prafului şi vibraţiilor, iar casese li se fisurează, fără ca cineva să-şi facă vorbă că îi va despăgubi pentru asta. Şi, în această situaţie, se pune întrebarea: de ce primăria trage de timp, lucrând, parcă, împotriva interesului oamenilor şi favoarea carierelor?

Castrul Bumbeşti Jiu- Vârtop, loc de parcare pentru camioane
Castrul Bumbeşti Jiu- Vârtop, loc de parcare pentru camioane

Maşini şi vaci „parcate” pe vestigii romane
O altă sursă de venit pentru bugetul oraşului Bumbeşti Jiu ar putea fi exploatarea, din punct de vedere turistic, a celor trei castre romane din localitate, precum şi a aşezărilor civile aflate în jurul lor, dotate cu terme romane, care datează de aproape 2000 de ani. La Bumbeşti Jiu Gară, castru de piatră, de secol II-III, de categoria A şi la Castrul Bumbeşti Jiu Vârtop, cu val de pământ, de categorie B, datat şi el în secolele II-III, precum şi în aşezările civile din jurul lor, au fost descoperite, în timpul cercetărilor arheologice, un tezar roman format din 99 de monede de argint, un coif roman, vase de lut, podoabe, vârfuri de săgeţi şi de lănci, mozaic, tuburi de ceramică, mii de piese extrem de valoroase, ce se află la Muzeul Judeţean Gorj, secţia de istorie. Cum cele două castre se află de o parte şi de alta a Drumului European 79, acestea ar putea fi puse în valoare, prin defrişarea vegetaţiei, care le ascunde vederii turiştilor, iluminare şi chiar amenajarea unui muzeu „in situ”, cu piesele descoperite aici de arheologi. Ce se face din toate astea? Aproape nimic. Terenul aparţine domeniului public al oraşului Bumbeşti Jiu, dar Primăria nu are fonduri alocate pentru întreţinere şi pază. Mai mult, primarul Constantin Bobaru susţine că siturile arheologice s-ar afla în administrarea Muzeului Judeţean Gorj, care ar avea obligaţia să se ocupe de tot. Realitatea e cu totul alta, însă. Cele două situri arheologice se află sub protecţia Legii Monumentelor, dar orice arheolog autorizat poate cere de la Ministerul Culturii autorizaţie pentru a deschide un şantier de săpături, ceea ce au făcut şi specialiştii de la Muzeul Judeţean Gorj, care au salvat, astfel, piesele de o inestimabilă valoare. Altfel, acestea riscau să fie furate de căutătorii de comori şi vândute peste hotare, sau, pur şi simplu, să fie duse în colecţii muzeale din alte zone ale ţării, pentru că fiecare arheolog care sapă are dreptul să ia piesele descoperite şi să le ducă în muzeul de care aparţine el. Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj, spune că instituţia pe care o conduce poate să facă aici un muzeu al castrelor de la Bumbeşti Jiu, în care să fie expuse piesele descoperite şi să se facă ghidaj de specialitate pentru turişti, cu condiţia să primească în administrare siturile arheologice, pentru că afirmaţia primarului că le-ar avea deja nu este adevărată: „Noi ne-am dori să putem administra castrele, să le introducem în circuitul turistic, dar pentru asta Consiliul Local Bumbeşti Jiu trebuie să aprobe acest lucru. Altfel, noi nu avem voie să facem aici mai mult decât cercetare.”
Cât despre Castrul Roman cu val de pământ de la  Pleşa, acesta e compromis de tot, pentru că se află pe terenul oamenilor, aceştia punând porumbi printre cioburi de amfore romane. Potrivit legii, aceştia ar fi trebuit să fie despăgubiţi, iar situl arheologic să intre în cercetare şi să fie pus în valoare, dar cine să facă asta?

Rămâne ca la început?
Potrivit  Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice,  modificată şi completată cu Legea 259/2006  „autorităţile administraţiei publice locale au ca atribuţii: cooperează cu organismele de specialitate şi cu instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării monumentelor istorice şi asigură punerea în aplicare şi respectarea deciziilor acestora; asigură protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul public sau privat al municipiului, respectiv oraşului sau comunei, precum şi a celor abandonate sau aflate in litigiu, alocând resurse financiare în acest scop. Consiliile locale au ca atribuţii: colaborează cu direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, furnizând acesteia toate informaţiile actualizate din domeniul protejării monumentelor istorice; elaborează regulamentele de urbanism pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice şi pentru zonele construite protejate şi le aprobă numai pe baza şi în condiţiile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, după caz; elaborează sau, după caz, aprobă programe ori măsuri administrative, bugetare sau fiscale speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice şi a zonelor protejate din municipiul, oraşul sau comuna respectivă, cu respectarea avizului Ministerului Culturii şi Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, după caz.  Primarul asigură paza şi protecţia monumentelor istorice aflate în domeniul public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale monumentelor istorice abandonate sau aflate în litigiu, semnalând de urgenţă direcţiei pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, orice caz de nerespectare a legii.”
Ce se face din toate astea? Se ridică din umeri şi se aruncă pisica moartă în curtea muzeului, presa şi populaţia fiind dezinformate..

One Comment on “Bugetul de la Bumbeşti-Jiu, văduvit cu bună ştiinţă”

Comments are closed.